Economia Canadei s-a contractat cu 0,6% în trimestrul al patrulea, sub estimarea Bank of Canada, care anticipa o creștere stagnată, și sub așteptările consensuale privind un declin mai moderat de 0,2% față de T3. Pentru anul 2025, economia Canadei a crescut cu 1,7%, în scădere de la 2,0% în 2024. Estimările preliminare pentru T1 din acest an indică un avans de +0,7%, însă astfel de prognoze ar trebui privite cu precauție, având în vedere nivelul ridicat de incertitudine la nivel global.
Detaliile sunt mixte. De exemplu, scăderea producției a fost determinată exclusiv de epuizarea stocurilor, în timp ce cererea internă de bază a evoluat mult mai bine, înregistrând o creștere de 2,4% de la un trimestru la altul. Investițiile în locuințe au scăzut vizibil, dar investițiile guvernamentale au crescut, iar balanța comercială s-a îmbunătățit—un rezultat surprinzător, având în vedere tarifele mai ridicate din partea unui importator major, care în mod normal ar fi de așteptat să afecteze volumele de export.
Raportul este mai slab decât prognozele din ianuarie ale Bank of Canada și accentuează o orientare mai pesimistă asupra perspectivei ratelor. Semnele de slăbire a pieței muncii și o temperare treptată a inflației persistă. Privite împreună, aceste elemente sugerează că Bank of Canada va menține rata de politică monetară la 2,25% la următoarea ședință din 18 martie, deși noile date privind piața muncii și inflația, care vor fi publicate pe 13 și, respectiv, 16 martie, înseamnă că această proiecție a ratei trebuie privită ca fiind provizorie.
Războiul din Orientul Mijlociu reprezintă, de asemenea, un factor major de incertitudine. Dacă se prelungește — și este prea devreme să presupunem contrariul — o creștere bruscă a inflației, determinată de scumpiri accentuate ale energiei, este inevitabilă. Prețurile la benzină în Regatul Unit au crescut deja cu peste 70%, iar indicele Nikkei al Japoniei a înregistrat o scădere bruscă, întrucât Japonia își procura anterior până la 70% din țiței și produse petroliere prin Strâmtoarea Hormuz. Prin urmare, un val global de inflație pare din ce în ce mai probabil.
Poziționarea speculativă netă long în CAD a crescut cu 119 milioane de dolari în săptămâna de raportare, ajungând la 2,01 miliarde de dolari; poziționarea este moderat optimistă. Prețul implicit rămâne sub media pe termen lung, însă tendința descendentă a dispărut.
Închiderea Strâmtorii Hormuz a împins prețurile petrolului în sus și a oferit susținere dolarului canadian, însă incertitudinea generală a împiedicat până acum monedele de mărfuri să reia aprecieri semnificative. USD/CAD a tranzacționat într-un interval îngust și sub linia sa de trend de la izbucnirea ostilităților. Pe termen lung, presiunea de scădere rămâne prezentă. Considerăm că, în actualul context, o mișcare în jos până la nivelul de suport pe termen lung de 1,3479 este puțin probabilă; tranzacționarea într-un interval lateral de 1,3620–1,3750 pare mai probabilă, cu posibilitatea unei străpungeri în oricare dintre direcții, în funcție de evoluția escaladării, dacă aceasta se atenuează sau se intensifică.