XAU/USD: Dolarul scade, dar aurul nu crește. Ce se întâmplă pe piață?

*vezi și: Indicatori de tranzacționare pentru XAU/USD

Piața este în pauză în așteptarea unor evenimente cheie din această săptămână — ședințele marilor bănci centrale, care vor defini traiectoria viitoare a politicii monetare în contextul șocului petrolier și al incertitudinii geopolitice.

Între timp, aurul continuă să afișeze o dinamică misterioasă pentru mulți investitori: în pofida slăbirii dolarului american și a escaladării conflictului din Orientul Mijlociu, metalul prețios rămâne într-un interval îngust în jurul nivelului psihologic de 5000,00.

Indicele dolarului american USDX a corectat în jos de la nivelul psihologic de 100,00.

Totuși, aurul nu a reușit să profite de această oportunitate clasică de creștere, rămânând practic neschimbat. Prețul metalului se consolidează puțin peste nivelul de 5000,00, fluctuând în intervalul 4970,00–5040,00 după scăderea de ieri la minimele săptămânale.

Din punct de vedere tehnic, pe graficul de 1 oră se menține o tendință descendentă: prețul rămâne sub EMA pe 200 de perioade (5100,00) și sub EMA pe 200 de perioade (5040,00) pe graficul de 4 ore, care acționează ca rezistențe imediate și cele mai apropiate.

Principalul motiv pentru comportamentul paradoxal al aurului este revizuirea fundamentală a așteptărilor legate de politica monetară a Federal Reserve. De când a început războiul din Iran, în urmă cu două săptămâni și jumătate, prețul aurului a scăzut cu aproximativ 5%, în timp ce dolarul american s-a întărit semnificativ. Totuși, nu este vorba doar de dolar.

Până la sfârșitul săptămânii trecute, contractele futures pe ratele Fed nu mai includeau în preț nici măcar o reducere de 25 de puncte de bază până la finalul anului. Asta înseamnă că aproape 50 de puncte de bază de reduceri de dobândă așteptate au dispărut din prețurile de pe piață de la izbucnirea conflictului. Conform instrumentului CME FedWatch, se anticipează că Fed va menține dobânda neschimbată în martie, aprilie, iunie și iulie, iar luna septembrie este văzută drept cea mai apropiată dată posibilă pentru o reducere, deși probabilitatea este de aproximativ 40%.

Presiunea asupra aurului se intensifică, așadar, pe măsură ce așteptările privind o reducere rapidă a dobânzii în SUA se estompează. Riscurile în creștere de inflație asociate escaladării conflictului din Orientul Mijlociu determină piața să își reanalizeze prognozele.

Prețurile petrolului au urcat din nou după o scădere temporară, în timp ce investitorii evaluează impactul perturbărilor în aprovizionarea cu energie. Tranzitul de petrol prin Strâmtoarea Hormuz, prin care trec aproximativ 20% din livrările globale, a fost aproape oprit din cauza ostilităților.

Tensiunile s-au intensificat după atacurile Iranului asupra unor ținte din țările din Golful Persic, inclusiv asupra unor instalații energetice vitale din Emiratele Arabe Unite. Președintele SUA, Donald Trump, a amenințat cu extinderea loviturilor asupra infrastructurii petroliere iraniene și a chemat alte națiuni să ajute la asigurarea securității în strâmtoare.

Analiștii pieței petroliere avertizează că un conflict prelungit ar putea împinge prețul petrolului la 100–120 de dolari pe baril, sporind presiunile inflaționiste și încetinind creșterea economică globală. Creșterea prețurilor la energie majorează costurile de transport și de producție la nivelul întregii economii globale, ceea ce, la rândul său, alimentează inflația. În mod ironic, aceste riscuri inflaționiste determină Fed să mențină o poziție de politică monetară strictă, ceea ce pune presiune pe aur.

Președintele Trump a făcut apel la alte țări să contribuie la asigurarea securității în Strâmtoarea Hormuz, îndemnând statele care depind de această rută să susțină eforturile SUA. Cu toate acestea, sprijinul internațional rămâne limitat:

Arsenio Dominguez, Secretar General al International Maritime Organization, a declarat că operațiunile de escortă navală prin strâmtoare nu „garantează 100%” siguranța navelor, iar asistența militară „nu este o soluție pe termen lung sau sustenabilă”.

Acest sprijin limitat reduce prima geopolitică inclusă în prețul aurului, deoarece piața nu vede perspectivele unei escaladări rapide care să implice o coaliție globală.

Deciziile de politică monetară așteptate din partea marilor bănci centrale — Fed, ECB, Bank of England, Bank of Japan, Bank of Canada și Swiss National Bank — vin într-un moment deosebit de sensibil pentru piețele globale.

Deși se așteaptă ca toate să mențină dobânzile la nivelurile actuale, atenția se va concentra asupra declarațiilor de intenție și asupra modului în care factorii de decizie evaluează direcțiile viitoare ale politicii, având în vedere că prețurile ridicate la petrol amplifică temerile privind reintensificarea presiunilor inflaționiste.

Ședința FOMC de miercuri va fi un factor-cheie pentru aur. Piețele se așteaptă ca rata să rămână la 3,75%, însă noua prognoză economică (SEP), graficul „dot plot” și conferința de presă a lui Jerome Powell vor fi analizate atent pentru orice modificare a traiectoriei dobânzilor. Randamentele reale mai ridicate ale obligațiunilor (TIPS) creează costuri de oportunitate pentru deținerea de aur, care nu generează venituri din dobândă.

Dacă Fed semnalează tendințe „hawkish”, acest lucru va pune presiune asupra aurului prin întărirea dolarului și creșterea randamentelor reale, în timp ce orice nuanță „dovish” ar putea reaprinde raliul.

Se așteaptă ca Bank of England să mențină rata la 3,75% la ședința de joi, împingând și mai departe în timp așteptările privind relaxarea. Bank of Japan, Bank of Canada și alte bănci centrale vor evalua, de asemenea, impactul șocului petrolier asupra inflației din economiile lor. Unanimitatea prudenței în rândul băncilor centrale creează un fundal în care aurul întâmpină dificultăți în a găsi sprijin.

Piața aurului traversează un moment aparte, în care factorii clasici de susținere — un dolar în slăbire și tensiuni geopolitice — sunt compensați de o reevaluare radicală a așteptărilor privind politica monetară a Fed. Aproape 50 de puncte de bază din reducerile de dobândă anticipate au fost eliminate din prețuri de la izbucnirea războiului cu Iran, schimbând fundamental situația pentru acest activ lipsit de randament.

Zona-cheie de 4970,00–5040,00 va deveni decisivă în zilele următoare. Ședința Fed și retorica lui Jerome Powell vor determina dacă aurul poate menține nivelul psihologic de 5000,00 sau își va relua corecția către 4930,00–4850,00. Orice aluzie la menținerea unei politici stricte va împinge metalul spre limita inferioară a intervalului, în timp ce semnalele prudent „dovish” pot declanșa un rebound către 5160,00–5200,00 și chiar mai sus.

În orice scenariu, volatilitatea va rămâne ridicată. Investitorii ar trebui să monitorizeze îndeaproape evoluțiile din contactele diplomatice din zona strâmtorii Hormuz, datele privind inflația și, cel mai important, retorica băncilor centrale cu privire la modul în care interpretează combinația dintre încetinirea creșterii economice și riscurile inflaționiste generate de șocul petrolier. Succesul va fi de partea celor care pot separa zgomotul pe termen scurt de tendințele pe termen lung — factorii structurali continuă să indice un potențial de creștere către 5300,00–5350,00 până la sfârșitul primei jumătăți a anului și către noi recorduri peste 5600,00 (presupunând o retorică și o poziție conciliantă din partea Fed) în a doua jumătate a anului, însă drumul către aceste niveluri va fi anevoios.