Prețurile petrolului au reluat creșterea, compensând scăderea bruscă înregistrată ieri. Acest lucru are loc pe fondul noilor temeri că și alte țări ar putea deveni implicate în războiul din Orientul Mijlociu. Tensiunile geopolitice tot mai accentuate din regiune rămân un factor-cheie care modelează dinamica pieței petrolului. Investitorii, temându-se de o escaladare suplimentară a conflictului și de posibile perturbări ale lanțurilor de aprovizionare, au început din nou să-și acopere activ expunerea din portofolii, ceea ce a dus la o creștere a cererii pentru materii prime, în primul rând pentru petrol.
Scăderea de ieri pare să fi fost o corecție temporară, determinată de declarațiile speculative ale lui Trump cu privire la negocierile cu Iranul, menite mai degrabă să reducă prețurile la energie decât să reflecte factori fundamentali reali. Este de remarcat că aceste negocieri nu au fost confirmate de Iran. Creșterea de astăzi arată că factorii fundamentali legați de securitatea aprovizionării continuă să domine fluctuațiile pe termen scurt ale pieței.
O preocupare deosebită se leagă de posibilele consecințe ale implicării în conflict a altor state din Golf, inclusiv a celor care joacă un rol important în sistemul energetic global. Astfel de scenarii ar putea duce la perturbări serioase ale producției și transportului de petrol, ceea ce, la rândul său, ar provoca penurii pe piață și creșteri abrupte de preț comparabile cu șocurile petroliere din trecut.
În prezent, prețul țițeiului Brent s-a apropiat de pragul de 103 dolari pe baril, după o scădere de 11% înregistrată luni. Țițeiul american West Texas Intermediate (WTI) a crescut cu aproximativ 3%.
După cum am menționat anterior, printre țările care ar putea fi atrase în război se numără Arabia Saudită, care a fost în mod sistematic ținta atacurilor cu rachete iraniene. Dacă și alte state din Golf s-ar alătura conflictului, acest lucru ar marca o escaladare semnificativă.
Luna aceasta, prețurile la țițeiul Brent au crescut cu peste 40% pe fondul temerilor că acțiunile ostile dintre SUA, Israel și Iran, care au zguduit Orientul Mijlociu, ar putea declanșa o criză energetică globală și alimenta inflația. Războiul a complicat tranzitul prin Strâmtoarea Hormuz, obligând producătorii din Golf să reducă producția zilnică de petrol cu milioane de barili. Prețurile produselor petroliere, precum motorina și combustibilul de aviație, au crescut și mai accentuat decât țițeiul, exercitând presiune asupra consumatorilor și alarmând guvernele.
Din punct de vedere tehnic, cumpărătorii de petrol trebuie să recâștige cel mai apropiat nivel de rezistență, la 92,54 USD. Acest lucru ar deschide calea către ținta de 100,40 USD, nivel peste care străpungerea va fi destul de dificilă. Ținta cea mai îndepărtată ar fi în zona de 106,83 USD. În cazul unei scăderi a prețului petrolului, vânzătorii (bears) vor încerca să preia controlul la 86,67 USD. Dacă acest lucru reușește, o străpungere în jos a acestui interval va reprezenta o lovitură serioasă pentru pozițiile bull și va împinge petrolul către un minim de 81,38 USD, cu potențial de extindere până la 74,85 USD.