Primele estimări preliminare ale PIB-ului Japoniei pentru primul trimestru din 2026, publicate pe 19 mai, indică o creștere reală de +0,5% de la un trimestru la altul (sau +2,1% de la an la an). Astfel, economia a înregistrat o expansiune pentru al doilea trimestru consecutiv.
Cresterea a fost determinată mai puțin de cererea internă și mai mult de cererea externă. Veniturile reale ale gospodăriilor au crescut cu 1,3% și, cel puțin în primul trimestru, economia japoneză părea relativ rezilientă.
Guvernatorul Bank of Japan, Kazuo Ueda, a comentat datele privind PIB-ul, menționând că, în linii mari, acestea s-au încadrat în așteptări. Cu toate acestea, el a recunoscut că transmiterea presiunilor asupra prețurilor de la etapele inițiale ale lanțului de producție către etapele intermediare are loc ceva mai rapid decât de obicei. De asemenea, a declarat că el și echipa sa vor urmări cu atenție rezultatele sondajului de sentiment în afaceri Tankan, precum și așteptările privind inflația, reflectate în piața obligațiunilor guvernamentale indexate la inflație. Se pare că Bank of Japan începe să se îngrijoreze în legătură cu viitoarea creștere a prețurilor.
Consecințele conflictului din Golful Persic încep deja să afecteze economia și finanțele Japoniei. Raportul dintre profituri și pierderi a intrat și mai adânc în teritoriu negativ. Este evident că ritmul de creștere a deflatorului importurilor a depășit ritmul de creștere a deflatorului exporturilor, pe fondul slăbirii yenului și al creșterii abrupte a prețurilor la energie. Termenii schimbului s-au deteriorat pentru a doua lună consecutiv în aprilie, iar motive de a aștepta o îmbunătățire nu există.
Presiunea asupra finanțelor publice este în creștere. În martie, Japonia și-a redus deținerile de titluri de stat americane cu 47 de miliarde de dolari. Este foarte posibil ca aceste fonduri să fi fost utilizate în cadrul unei intervenții pe piața valutară, întrucât guvernul nu dispune de rezerve libere pentru astfel de măsuri.
Dacă deprecierea yenului continuă, ar putea fi necesară o nouă intervenție. Conform regulilor FMI, Japonia poate recurge la un astfel de pas doar o singură dată înainte de noiembrie, pentru a nu pune în pericol statutul yenului de monedă de piață. În consecință, orice mișcare a cursului USD/JPY către nivelul de 162 ar fi privită nu doar ca o slăbire nedorită, ci, poate, ca o amenințare existențială, care implică riscuri pentru stabilitatea întregului sistem.
Dacă intervenția devine imposibilă, singura opțiune rămasă pentru autoritățile financiare ale Japoniei ar fi o creștere a dobânzii de politică a Bank of Japan, menită să majoreze randamentele și, în consecință, atractivitatea yenului. Fiecare majorare de dobândă creează o presiune suplimentară asupra bugetului, din cauza datoriei publice extrem de mari a Japoniei, ceea ce face mai costisitoare deservirea datoriei. Totuși, o astfel de măsură ar permite Ministerului de Finanțe să câștige timp, așteptând încheierea conflictului din Golf și stabilizarea lanțurilor de aprovizionare.
Este posibil ca probabilitatea tot mai mare a unei majorări de dobândă în iunie să tempereze sentimentul bearish față de yen și să facă inutile măsuri mai radicale. Totuși, dacă perioada de escaladare se prelungește, Japonia ar putea traversa vremuri dificile.
Poziția netă short pe yen a crescut cu 1,1 miliarde de dolari în cursul săptămânii de raportare, ajungând la 6,0 miliarde de dolari. Poziționarea speculativă rămâne ferm bearish, în timp ce valoarea teoretică estimată continuă să fluctueze în apropierea mediei pe termen lung, fără o direcție clară.
Cu o săptămână mai devreme, am presupus că probabilitatea tot mai mare a unei creșteri a dobânzii de referință de către Bank of Japan va contribui la întărirea yenului. Totuși, investitorii aparent nu sunt îngrijorați de posibilitatea unei noi intervenții, iar yenul continuă să se slăbească, apropiindu-se din nou de nivelul strategic de 162. Probabilitatea unei corecții înapoi spre zona de suport la 155,90/156,20 a scăzut.
În situația actuală, doar o dezescaladare rapidă a conflictului și redeschiderea Strâmtorii Hormuz ar putea susține yenul, însă deocamdată un astfel de scenariu pare puțin probabil.