OMFIF a înregistrat un moment de cotitură istoric: pentru prima dată în istoria sondajelor organizației, majoritatea băncilor centrale din lume intenționează ca, în următorul deceniu, să reducă, și nu să crească, ponderea dolarului în rezervele lor. Această concluzie a fost formulată de analiști în urma unui sondaj realizat în rândul a 90 de bănci centrale, fonduri suverane și fonduri de pensii, cu active totale de aproximativ 10 trilioane de dolari.
Principalul beneficiar al acestui proces de dedolarizare a fost aurul. 30% dintre respondenți plănuiesc să își majoreze investițiile în metale prețioase în următorii 1 până la 2 ani, acesta fiind cel mai ridicat procent dintre toate clasele de active, potrivit raportului OMFIF.
Băncile centrale indică ETF-urile cu acoperire fizică, în primul rând SPDR Gold Shares, drept instrument direct pentru creșterea deținerilor lor de aur. Experții subliniază că tocmai prin astfel de fonduri cererea instituțională este transformată în lichiditate bursieră accesibilă unui spectru larg de investitori.
OMFIF remarcă, de asemenea, o schimbare în percepția asupra sistemului monetar global: 79% dintre băncile centrale chestionate și 60% dintre fondurile suverane consideră că sistemul se îndreaptă către o structură „multipolară”, relatează Reuters, citând studiul. Printre monedele care își măresc treptat ponderea în rezerve se numără coroana norvegiană, dolarul neozeelandez și lira sterlină.
„Presupunerea anterioară că investitorii de stat ar putea aștepta normalizarea situației pare din ce în ce mai nerealistă”, spune Yara Aziz, economist senior la OMFIF. Potrivit acesteia, turbulențele geopolitice și războaiele comerciale au accelerat o reevaluare structurală a politicilor de rezerve.
China vede deja rezultatele acestei strategii: rezervele de aur ale țării au depășit 340 de miliarde de dolari, iar ponderea lor în totalul rezervelor valutare s-a dublat în ultimii trei ani. Această tendință este în linie cu dinamica globală: în ultimii patru ani, băncile centrale din întreaga lume au cumpărat în medie 1.000 de tone de aur anual, de două ori mai mult decât media din deceniul precedent.
Acest viraj în politica de rezerve ar putea spori presiunea asupra rolului dolarului în finanțele internaționale și ar putea stimula suplimentar cererea de aur și de monede alternative pe piețele globale.