Dolarul s-a prăbușit, iar activele de risc au crescut. Aceasta a fost reacția la raportul privind inflația din SUA pentru luna iunie, care a adus pe piață cea mai puternică surpriză dezinflaționistă din ultima perioadă.
Conform datelor, indicele prețurilor de consum (CPI) a crescut per total cu doar 3,5% de la un an la altul, ratând semnificativ prognoza de 3,8% și încetinind puternic față de nivelul de 4,2% din mai. Dinamica de la o lună la alta este și mai revelatoare: prețurile au scăzut cu 0,4%, în condițiile în care era anticipată doar o scădere de 0,1%, după ce în mai fusese înregistrată o creștere de 0,5%. Indicatorul de bază, care exclude prețurile volatile la alimente și energie și este considerat cel mai precis indicator al presiunilor inflaționiste persistente, a surprins piața în aceeași măsură.
Comparativ cu luna anterioară, CPI de bază nu a înregistrat nicio modificare, situându-se exact la zero, în locul unei creșteri așteptate de 0,2%. De la an la an, inflația de bază a încetinit la 2,6%, sub prognoza de 2,8% și față de nivelul de 2,9% din mai.
Amploarea acestei surprize este deosebit de semnificativă pe fondul a ceea ce se întâmpla pe piețe chiar înainte. Chiar ieri și alaltăieri, traderii își majorau febril așteptările privind creșterile de dobândă din partea Bank of England, European Central Bank și Federal Reserve, în contextul unei creșteri bruște a prețului petrolului și al escaladării tensiunilor dintre SUA și Iran, cu Brent apropiindu-se de pragul de 90 de dolari pe baril. Christopher Waller, membru al Board-ului Fed, avertizase recent că banca centrală ar putea fi nevoită să înăsprească politica monetară dacă inflația de bază va continua să indice presiuni ample asupra prețurilor. CPI din iunie contrazice direct această afirmație, arătând că, cel puțin la momentul colectării datelor pentru luna iunie, presiunile inflaționiste erau, de fapt, în diminuare.
Este important de avut în vedere decalajul de timp. Datele pentru iunie reflectă situația anterioară celei mai critice faze a escaladării actuale din jurul Strâmtorii Hormuz, care s-a desfășurat în iulie, când Trump a reimpus blocada asupra navelor iraniene, iar petrolul a urcat la maximele ultimelor luni. Cu alte cuvinte, raportul de astăzi este o „fotografie” a economiei într-un moment în care prima de risc militar inclusă în prețurile la energie nu se materializase încă pe deplin, iar dezamorsarea anterioară continua să exercite un efect dezinflationist.
Acest lucru face interpretarea datelor deosebit de delicată: piața a primit un semnal puternic care indica o temperare a inflației exact în momentul în care noi evenimente geopolitice începeau să genereze presiuni inflaționiste suplimentare, care se vor vedea abia în datele pentru lunile iulie și august.
Alinierea în timp cu comentariile lui Warsh conferă datelor o importanță specială. În discursul său în fața Congresului, președintele Fed a declarat că membrii comitetului nu vor tolera o inflație persistent ridicată și împărtășesc hotărârea de a restabili stabilitatea prețurilor, menținând în același timp rata în intervalul 3,50–3,75 la sută.