Economia Japoniei se confruntă din nou cu presiuni inflaționiste. Indicele prețurilor de consum (CPI) din Tokyo – un indicator principal important pentru inflația la nivel național – a accelerat la 1,7% de la un an la altul în luna iunie. În același timp, indicele de bază al prețurilor de consum (care exclude produsele alimentare proaspete) a crescut la 1,6%, în timp ce o măsură mai largă a inflației de bază a accelerat la 1,9%, de la 1,6% în mai, depășind așteptările pieței.
Corporate Goods Price Index (CGPI) a crescut la 6,3% de la un an la altul în luna mai, atingând cel mai ridicat nivel din ultimii trei ani, ceea ce indică faptul că majorarea costurilor pentru produsele energetice importate este transferată mai rapid în prețurile interne.
Cresterea economică a rămas rezilientă până acum, PIB-ul avansând cu 2,1% în primul trimestru. Totuși, se așteaptă ca al doilea trimestru să fie semnificativ mai slab, din cauza mediului geopolitic extrem de nefavorabil. O redresare este probabilă abia spre sfârșitul anului și doar în cazul în care tensiunile se vor atenua și lanțurile globale de aprovizionare vor începe să se normalizeze—un scenariu care, în prezent, pare puțin probabil. Consecințele potențiale merg mult dincolo de o inflație mai ridicată și includ o cerere reală a consumatorilor mai slabă, o utilizare mai redusă a capacităților de producție și o creștere mai lentă a exporturilor. În cele din urmă, acest lucru ar putea conduce la reducerea investițiilor, reprezentând un scenariu deosebit de periculos pentru economia japoneză.
În aprilie 2026, importurile de petrol ale Japoniei au scăzut cu aproape 66% față de aceeași perioadă a anului precedent. Doar eforturile agresive de diversificare a surselor de aprovizionare au permis ca importurile să revină la aproximativ 90% din nivelul de dinainte de conflict. Totuși, problema depășește sfera țițeiului. De exemplu, penuria de nafta a determinat o scădere a producției de etilenă cu 37,1% în aprilie, în timp ce costurile cu energia au crescut puternic. Potrivit Japan Research Institute, dacă prețurile petrolului rămân peste 87 de dolari pe baril, acest factor, de unul singur, ar putea declanșa începutul unei recesiuni. O creștere mai pronunțată a prețului petrolului ar putea duce la o contractare a PIB-ului cu 3%. Japonia se bazează în prezent într-o mare măsură pe rezervele sale strategice de petrol, însă aceste rezerve sunt limitate. În consecință, conflictul din Golful Persic are un impact tot mai semnificativ atât asupra economiei japoneze, cât și asupra yenului.
Pietele financiare se așteaptă ca Bank of Japan să mențină neschimbată rata de politică monetară la ședința din iulie, următoarea majorare de dobândă nefiind anticipată înainte de decembrie.
Poziția speculativă netă short pe yen s-a redus cu 2,38 miliarde JPY în ultima săptămână de raportare, la -9,55 miliarde JPY. În pofida acestei îmbunătățiri, valoarea justă estimată a depășit din nou media sa pe termen lung, sub influența factorilor pe termen scurt.
Yenul a devenit ostaticul a trei forțe puternice: șocul extern al prețurilor la energie, deteriorarea termenilor schimbului și diferențialul persistent de dobândă față de Statele Unite. Deși Bank of Japan și-a majorat rata de politică monetară la 1,0% și rămâne pregătită să continue normalizarea politicii monetare, piețele nu anticipează o nouă creștere a dobânzii înainte de decembrie 2026.
Din punct de vedere tehnic, USD/JPY se apropie de un test al nivelului de 163,00. O străpungere susținută peste această rezistență ar deschide calea către zona 165,00–170,00 și, aproape sigur, ar declanșa o reacție din partea autorităților japoneze. Din punct de vedere fundamental, evoluțiile geopolitice rămân principalul factor care mișcă piața. Atât timp cât conflictul care afectează Strâmtoarea Hormuz persistă, riscurile rămân înclinate în direcția unei slăbiri suplimentare a yenului, în pofida retoricii tot mai hawkish a Bank of Japan. Nivelul de 163,00 reprezintă un prag tehnic critic, marcând o rezistență orizontală pe termen lung care coincide cu punctul median al canalului ascendent activ din 2022, precum și cu limita superioară a canalului anual de tranzacționare. O străpungere decisivă peste acest nivel ar modifica în mod fundamental perspectiva pe termen lung pentru yen.