Șeful Bank of England, Andrew Bailey, a recunoscut în cadrul audierilor din fața Commons Treasury Committee că riscurile inflaționiste sunt „înclinate în sus” și a spus explicit că volatilitatea prețurilor la energie este transmisă în piețele financiare. În același timp, el a respins categoric existența oricărui „plan secret de majorare a dobânzilor”. Bailey a remarcat că ratele la creditele ipotecare în Marea Britanie au crescut cu aproximativ 75 de puncte de bază de la începutul conflictului din Golf — cea mai accentuată creștere dintre țările G7.
Datele economice sunt mixte. PIB-ul a crescut cu 0,4% de la o lună la alta în iulie, dar situația din industrie arată mult mai sumbru — producția a scăzut cu 0,5% în decurs de trei luni. Datele privind comerțul indică exporturi slabe, în timp ce importurile rămân rezistente, adâncind un deficit structural determinat de dependența de importurile de energie.
Deși prețurile la energie au atins deja „scenariul advers” inclus în prognoza Bank of England din iulie, dovezile privind efectele secundare rămân slabe.
Situația din Golful Persic adaugă o variabilă decisivă unui tablou deja complex. Brent a urcat la 110 de dolari pe baril, iar valorile de vârf ale curbei gazului din Marea Britanie ating 210 pence per therm — niveluri care păreau puțin probabile în urmă cu câteva luni. NIESR estimează că inflația va atinge un vârf de 3,8% în februarie 2027, iar revenirea la ținta de 2% va fi amânată până în 2029. Restanțele gospodăriilor la plata facturilor de energie au depășit 4 miliarde de lire sterline.
Traderii includ în prețuri aproximativ 47 de puncte de bază de majorări de dobândă pentru lira sterlină până la sfârșitul anului.
O rată mai ridicată în raport cu zona euro susține lira sterlină prin diferențialul de dobândă, dar orice date care ar confirma transmiterea șocului energetic în inflația de bază ar putea determina o reconfigurare a piețelor în direcția unei înăspriri suplimentare. Acest lucru ar impulsiona lira pe termen scurt, însă cu prețul deteriorării perspectivelor de creștere.
Raportul privind inflația din august va arăta dacă inflația totală continuă să crească în timp ce componenta de bază rămâne stabilă — un rezultat care i-ar permite Bank of England să pună pe pauză ciclul de majorare fără a-și pierde credibilitatea.
Potrivit raportului CFTC, poziția netă short pe liră a crescut cu 0,8 miliarde de lire sterline în cursul săptămânii, ajungând la –4,97 miliarde de lire sterline. Poziționarea speculativă rămâne bearish; momentum-ul de preț implicat s-a slăbit și probabil va coborî sub media sa pe termen lung.
Cu o săptămână în urmă am sugerat că lira sterlină își va menține o tendință pozitivă atâta timp cât așteptările privind dobânda de politică monetară a Federal Reserve nu se modifică. Piața nu a dezamăgit și anticipează acum o majorare a dobânzii de către Fed miercuri, ceea ce, în mod logic, întărește dolarul. GBP/USD s-a apropiat de zona de suport de la 1,3460–1,3470, iar probabilitatea unei străpungeri a crescut semnificativ. Nu ne așteptăm ca lira să închidă clar sub acest nivel înainte de decizia FOMC din 16 septembrie, însă șansele unei spargeri descendente au crescut vizibil. Dacă Fed nu va dezamăgi, următoarea țintă va fi suportul de la 1,3425. Există acum mult mai puține motive pentru a miza pe o nouă creștere.