Datele PMI pentru septembrie, publicate pe 23 septembrie, au fost neașteptat de puternice. PMI compozit al zonei euro a urcat la 53,1 — cel mai ridicat nivel din aprilie 2023 — depășind prognozele și marcând a treia lună consecutivă de creștere. Indicele serviciilor a crescut la 53,0 — un maxim al ultimelor zece luni — în timp ce producția din sectorul manufacturier a atins un vârf al ultimelor 55 de luni.
Acest lucru oferă Băncii Centrale Europene un anumit spațiu de manevră. Economia nu se prăbușește sub șocul energetic, așa cum se temea.
În același timp, încrederea consumatorilor în zona euro a scăzut neașteptat, la –16,5 în septembrie de la –15,5 în august, întrerupând o serie de patru luni de îmbunătățire. Motivul pare a fi creșterea puternică a prețurilor la combustibili: costurile de transport sunt transferate rapid către consumatori.
Piața înclină acum spre o înăsprire suplimentară; după ședința BCE din septembrie, așteptările privind noi majorări au crescut vizibil, iar unii analiști afirmă că următoarea mișcare ar putea veni în octombrie sau, cel târziu, în decembrie.
Cel mai serios risc pentru euro — și pentru întreaga economie europeană — este situația gazelor. Prețurile la gaze în Europa rămân extrem de ridicate: la sfârșitul lunii septembrie, TTF se tranzacționa în jur de 74 €/MWh, după ce atinsese 80 € la începutul lunii. Aceste niveluri sunt de câteva ori mai mari decât cele de dinaintea conflictului. Depozitele de gaze din Europa sunt umplute doar în proporție de 70,2%, față de o medie pe cinci ani de 85,9%; în Germania, depozitele sunt pline în proporție de 57%, față de o medie pe cinci ani de 84,5%. Austria și Slovacia au început deja retragerile din depozite, un semnal extrem de timpuriu pentru sfârșit de septembrie.
Comisia Europeană cere ca depozitele să fie umplute în proporție de 90% până la 1 decembrie (cu o flexibilitate de 10%), însă ritmul actual al injecțiilor, deși în accelerare, este insuficient pentru atingerea acestui obiectiv, iar o iarnă rece va forța inevitabil reducerea producției industriale.
Pentru euro, aceasta înseamnă că prețurile ridicate la energie vor continua să apese asupra cheltuielilor de consum, vor crește presiunile inflaționiste și vor obliga BCE să mențină o abordare „hawkish”, chiar cu prețul încetinirii economiei. Acesta este un scenariu de stagflație, istoric nefavorabil pentru o monedă.
Raportul CFTC de vineri a arătat că pozițiile net short s-au dublat aproape, ajungând la –7,525 miliarde €, iar prețurile implicite continuă să alunece în jos.
Acum o săptămână ne așteptam la o scădere spre 1,1410–1,1420; acest obiectiv a fost atins, iar euro a continuat să scadă. Țintele cele mai apropiate sunt 1,1354 și 1,1325 — ne așteptăm ca presiunea de vânzare să fie suficient de puternică pentru a atinge aceste niveluri. O scădere rapidă crește șansele unei corecții, însă este puțin probabil ca euro să urce peste 1,1442.