În timp ce Mark Zuckerberg îşi dublează miza pe inteligenţa artificială, investitorii îşi numără pierderile. În doar două zile, fondatorul Meta a văzut cum aproximativ 20 de miliarde de dolari i-au fost şterse din avere, pe fondul reacţiilor pieţei la războiul pentru talente din Silicon Valley.
Luni, 28 septembrie, a fost o zi de scepticism accentuat pe Wall Street. Acţiunile Meta s-au prăbuşit cu peste 4%, ceea ce l-a costat pe Zuckerberg în jur de 11 miliarde de dolari. Forbes îi evaluează acum averea la 246,7 miliarde de dolari, prima coborâre sub pragul psihologic de 250 de miliarde în ultimele săptămâni. Pe parcursul a două şedinţe de tranzacţionare, el a pierdut aproape 20 de miliarde de dolari.
Ce a speriat piaţa? Îngrijorarea se reduce la o singură întrebare tranşantă: vor da vreodată roade investiţiile uriaşe în AI? Vânzările masive au început vineri, 25 septembrie, după ce Goldman Sachs a publicat o notă care a lovit în optimism. Banca a pus sub semnul întrebării dacă industria îşi poate susţine economic propria apetenţă.
Potrivit calculelor analiştilor, hyperscalers trebuie să genereze aproximativ 300 de miliarde de dolari pe an, recurent, din venituri din servicii AI doar pentru a ajunge la pragul de rentabilitate al cheltuielilor actuale cu infrastructura. Pentru a produce profituri semnificative, această sumă ar trebui să se apropie de uluitoarea valoare de 1 trilion de dolari. Pentru mulţi investitori, această aritmetică a fost un duş rece.
Paradoxul financiar al Meta: venituri în creştere, dar ardere intensă de numerar
În centrul îngrijorărilor investitorilor se află planurile Meta de ardere a lichidităţilor. Compania vizează cheltuieli de capital de aproximativ 130–145 miliarde de dolari în 2026 (inclusiv contractele de leasing financiar), aproape dublu faţă de sumele prevăzute pentru 2025.
Rezultatele din trimestrul al doilea au ilustrat acest paradox. Veniturile au urcat puternic, cu 28%, până la 60,8 miliarde de dolari. Totuşi, cheltuielile au crescut şi mai rapid: cheltuielile operaţionale au sărit cu 55%, la 42 de miliarde de dolari, iar profitul operaţional a scăzut cu 8%, la 18,8 miliarde de dolari.
Cel mai îngrijorător este fluxul de numerar liber. Cheltuielile mari de capital, de 31,1 miliarde de dolari în trimestrul al doilea, au comprimat fluxul de numerar liber al Meta la doar 784 de milioane de dolari. Investitorii sunt, în mod firesc, tensionați: când va începe pariul lui Zuckerberg pe AI să aducă randamente reale — nu doar promise?
În timp ce Wall Street numără dolarii, Zuckerberg face mutări agresive pe zona de talente pentru a demonstra că cursa pe AI este câștigată de cei care reușesc să adune cele mai bune minți.
Luni, Meta a anunțat că l-a angajat pe Chirantan „CJ” Desai, fostul CEO al MongoDB. Desai va conduce o nouă divizie, Meta Enterprise Platform, raportând direct lui Zuckerberg și concentrându-se pe Muse pentru companii, API-uri și instrumente pentru dezvoltatori. Zuckerberg a numit această inițiativă „următorul vector esențial” pentru afacere.
Această angajare a creat un gol la un competitor. Acțiunile MongoDB s-au prăbușit cu 17% în aceeași zi. Plecarea lui Desai, după mai puțin de un an în funcția de CEO, a șocat piața; conducerea interimară de la MongoDB s-a mișcat rapid pentru a liniști investitorii și a reafirma estimările.
Concluzia: Zuckerberg pariază totul, transformând Meta într-un motor de infrastructură AI. Însă, pe măsură ce Wall Street devine tot mai neliniștit din cauza dimensiunii și calendarului cheltuielilor, iar competitorii pierd masiv talente de top, întrebarea centrală rămâne: are Meta suficientă rezervă de numerar pentru a aștepta până când AI va începe cu adevărat să plătească facturile?