Teheran afirmă că nu va mai rămâne limitat la o postură defensivă. Islamic Revolutionary Guard Corps (IRGC) a anunțat oficial trecerea la o strategie mai dură, ofensivă și asimetrică. Generalul de brigadă Hossein Mohebbi a declarat că doctrina loviturilor pur represive a luat sfârșit: orice potențial agresor se va confrunta cu atacuri preventive și operațiuni la scară largă, menite să demonstreze determinarea Iranului și capacitatea sa militară.
Retorica a fost însoțită de acțiuni concrete. Petroliere și nave comerciale din Golf Persic au fost țintite, iar apele din apropierea Strâmtorii Hormuz au fost minate. Forțele Houthi pro?iraniene și?au intensificat, de asemenea, campania agresivă împotriva Arabiei Saudite, incluzând atacuri regulate asupra infrastructurii energetice a regatului și un atac recent asupra aeroportului internațional Dammam. Urmează linkul pentru mai multe detalii.
Țintind Teheranul și impasul Europei în privința gazelorDonald Trump a respins categoric orice discuții cu Iranul și a lăsat să se înțeleagă că are în vedere acțiuni decisive împotriva Teheranului, cel mai probabil analizate după alegerile de la mijloc de mandat. Președintele SUA afirmă că economia și capacitatea militară ale Iranului sunt deja slăbite și atribuie unei poziții americane mai dure faptul că Iranul nu deține o armă nucleară. Cu toate acestea, este puțin probabil ca Casa Albă să riște o escaladare directă înainte ca alegătorii să meargă la urne, deși din retorică reiese clar că nu va căuta un compromis diplomatic cu Teheranul.
Între timp, Europa se îndreaptă spre o criză energetică severă, determinată mai puțin de un deficit global de LNG și mai mult de erori strategice și de o concurență acerbă cu Asia. Fizic, există livrări de LNG, însă prețurile record reflectă eșecul unei strategii: în speranța unor combustibili mai ieftini, europenii au umplut insuficient depozitele, care se află acum la doar aproximativ 72% din capacitate înainte de iarnă. Achizițiile de urgență ale Chinei, în contextul propriei crize a cărbunelui, au agravat și mai mult lipsa de ofertă. Rezultatul a fost un „război al prețurilor” între Europa și Asia pentru fiecare navă metanieră, iar o iarnă grea va reprezenta un test extrem de dur pentru economiile europene. Urmați acest link pentru mai multe detalii.
Când regulile se rup: de ce piețele se comportă ilogicManualul clasic — randamente în scădere, acțiuni în creștere — nu funcționează astăzi. Investitorii se înghesuie în obligațiuni, în timp ce vând simultan acțiuni, aur și argint. Yenul se întărește. Motorul nu este sentimentul legat de Fed, ci un amestec toxic între un șoc petrolier (Brent a depășit pragul de 109 USD după un atac asupra Saudi Aramco) și o criză a datoriei franceze (randamentele OAT la niveluri nemaivăzute din 2002). Paradoxul este că un preț mai ridicat al petrolului impulsionează așteptările de inflație, crește probabilitatea unei majorări de dobândă a Fed în decembrie și face activele cu randament real, precum metalele, mai puțin atractive, în ciuda statutului lor de refugiu sigur.
Presiunea este amplificată de rezultatele dezamăgitoare legate de AI. Lam Research s-a prăbușit cu 8,5%, IBM a pierdut 5,4%, iar Tesla a scăzut cu aproape 5% după ce și-a revizuit în jos perspectiva pentru cheltuielile de capital. Yenul s-a apreciat până în zona de 156,80 pentru un dolar după ce Bank of Japan a sugerat o posibilă normalizare în decembrie. Nu este vorba de un episod clasic de aversiune generalizată la risc, ci de un eveniment de stres concentrat în SUA și Europa. Atâta timp cât petrolul rămâne în jurul nivelului de 110 USD și spread-ul francez rămâne instabil, piețele vor rămâne fragile și într-un echilibru precar. Toate privirile sunt îndreptate către reuniunea FOMC din 27–28 octombrie, în așteptarea oricărui semnal privind o posibilă mișcare a ratelor în decembrie. Urmați linkul pentru mai multe detalii.