USD/JPY se tranzacționează în jurul valorii de 157,29, revenind de la minimul săptămânii trecute, din zona 156,10. Cu o săptămână în urmă, perechea a urcat până la 158,68, dar apoi s-a prăbușit pe fondul fluxurilor de tip risk-off. În ultimele trei luni, USD/JPY nu a reușit nici măcar o dată să se mențină mult timp peste 160,00. Motivul nu ține doar de forțele pieței: Minister of Finance of Japan, US Treasury și Bank of Japan sunt toate active, iar BoJ majorează dobânzile în cel mai rapid ritm din ultimele decenii.
Bank of Japan: pauză cu ton hawkish înainte de decembrie
Bank of Japan a majorat dobânda în iunie și septembrie până la 1,25% — două creșteri în trei luni, cel mai rapid ciclu de înăsprire din 1990 încoace. Rata de politică monetară a intrat în intervalul neutru estimat de BoJ la 1,1–2,5%. Nu sunt așteptate modificări la ședința din 29–30 octombrie, însă tonul ar putea fi hawkish. Reuters relatează că BoJ ar putea, pentru prima dată din 2013, să recunoască faptul că ținta de inflație de 2% a fost atinsă și să sublinieze riscurile de creștere peste această țintă. Prețurile la energie și un yen slab, care face importurile mai scumpe, amplifică presiunile inflaționiste: inflația anuală din Tokyo a accelerat la 2,7% în septembrie, de la 1,9% în august. Așteptările pieței s-au schimbat brusc: un sondaj Bloomberg arată că 83% dintre economiști se așteaptă acum la o majorare în decembrie (față de 35% cu o lună înainte), iar 67% anticipează înăspriri trimestriale. Rata maximă medie este prognozată la 1,75%. Morgan Stanley MUFG descrie decizia care urmează drept o „pauză hawkish”, în timp ce Daiwa Institute așteaptă creșteri în decembrie și martie.
Guvernul japonez: intervenții și politică economică
Principalul factor care limitează creșterea USD/JPY este riscul de intervenție. În 2026, Ministerul de Finanțe al Japoniei a cheltuit peste 27 de trilioane de yeni pentru a susține moneda, inclusiv un record de 15,4 trilioane (circa 97 miliarde de dolari) între 30 iulie și 26 august. Pe 31 iulie, Japonia și SUA au realizat prima intervenție comună din 1998 încoace. Ministrul de Finanțe Satsuki Katayama a declarat că acțiunile au vizat „volatilitatea excesivă și mișcările dezordonate” ale yenului. Autoritățile nu publică „linii roșii” formale, însă piața tratează nivelul de 160,00 drept pragul peste care intervențiile devin probabile. Contează și factorul american: președintele Trump a discutat slăbiciunea yenului cu premierul Sanae Takaichi, iar secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent, susține un yen mai puternic.
Takaichi este cunoscută drept susținătoare a unei politici dovish, însă după comentariile lui Bessent cabinetul său a declarat că nu urmărește o strategie de reflatare. Bloomberg estimează că aproximativ două treimi dintre economiști cred că guvernul și-a atenuat opoziția față de majorările de dobândă. MUFG Securities consideră că biroul prim-ministrului nu va saluta noi creșteri de dobândă, dar le poate accepta tacit pentru a menține bunele relații cu SUA. Comentariile prudente ale ministrului pentru Politică Economică și Fiscală, Minoru Kiuchi, din 23 octombrie au fost interpretate ca un argument împotriva grăbirii înăspririi, iar perechea a revenit de la minime.
SUA: Fed menține avantajul dolarului
Fed a majorat dobânzile în septembrie la 3,75–4,00%, iar într-un sondaj Reuters cu 100 de economiști, 94 se așteaptă ca Fed să mențină nivelul actual la ședința din 28 octombrie. Piețele, însă, evaluează la aproximativ 80% probabilitatea unei noi majorări în decembrie. Inflația anuală în SUA a accelerat la 3,7% în septembrie, iar consensul pentru indicatorul PCE preferat de Fed, publicat pe 29 octombrie, este de 3,6% (core 3,1%). Președintele Fed, Kevin Warsh, nu s-a angajat în prealabil la un anumit rezultat, dar argumentele pentru o pauză în ciclul de înăsprire se diminuează.
Un factor de frânare pentru dolar îl reprezintă randamentele în scădere ale obligațiunilor de Trezorerie: randamentul pe 10 ani a coborât sub 5%, până la circa 4,97% luni, iar indicele dolarului se află în jur de 101,64. Cotația Brent a scăzut spre 115 dolari/baril pe fondul informațiilor privind o mediere a Qatarului cu Iranul.
Riscuri fiscale
Datoria publică a Japoniei depășește 200% din PIB; în SUA, raportul este de aproximativ 124% din PIB. Pentru Japonia, datoria ridicată face creșterile de dobândă costisitoare pentru buget și explică prudența guvernului. Pentru SUA, randamentele pe 30 de ani peste 5,3% și alegerile de la mijloc de mandat din 3 noiembrie sporesc incertitudinea. Pentru moment, piața consideră riscurile fiscale americane mai puțin acute decât dubla amenințare reprezentată de înăsprirea politicii BoJ și potențialele intervenții japoneze.
Diferențialul de dobândă
Diferența dintre limita superioară a intervalului Fed (4,00%) și rata BoJ (1,25%) este de 275 puncte de bază. Dacă ambele vor crește din nou în decembrie, acest diferențial va persista. El se va reduce doar dacă BoJ va continua să majoreze dobânzile trimestrial în timp ce Fed face pauză. Prin urmare, carry trade-ul — împrumut în yeni pentru a investi în dolari — rămâne profitabil și susține perechea, în timp ce intervențiile și așteptările de înăsprire suplimentară din partea BoJ limitează potențialul de creștere.
Ce ar putea schimba imaginea?
Factori care ar sprijini yenul (ar împinge USD/JPY în jos):
- recunoașterea de către BoJ, pe 30 octombrie, că ținta de 2% inflație este atinsă și indicii privind o majorare în decembrie;
- un ton dovish al lui Kevin Warsh pe 28 octombrie și date PCE mai slabe;
- revenirea sentimentului de risk-off — o vânzare accentuată pe sectorul tech sau escaladarea tensiunilor în Orientul Mijlociu;
- apropierea USD/JPY de 160,00 și noi avertismente din partea Ministerului de Finanțe al Japoniei.
Factori care ar sprijini dolarul (ar împinge USD/JPY mai sus):
- confirmarea unei majorări Fed în decembrie și valori PCE peste așteptări; - un ton prudent al BoJ fără niciun semnal pentru decembrie; - presiuni din partea guvernului japonez pentru a încetini înăsprirea monetară.
Tabloul tehnic — rezistență 157,80–158,10
Pe graficul zilnic, prețul se află sub toate cele trei medii mobile exponențiale: EMA50 (157,493), EMA200 (158,473) și EMA100 (159,274). Pe graficul săptămânal, trendul ascendent persistă: prețul este peste EMA100 (153,716) și EMA200 (149,731). Prima rezistență se află la 157,49, apoi zona 157,80–158,10, unde converg EMA-urile pe cele trei intervale de timp. Suporturi: 157,18 și minimul săptămânii trecute la 156,10.
Concluzie
USD/JPY este prinsă între două forțe. Diferențialul de 275 puncte de bază și o Fed hawkish susțin dolarul, în timp ce înăsprirea accelerată a politicii BoJ, riscul de intervenție în apropiere de 160,00 și cererea de yen ca activ de refugiu trag perechea în jos. Cumpărarea USD/JPY în acest punct este un pariu că Fed va fi mai agresivă decât BoJ și că limitele de intervenție nu vor fi aplicate strict. Vânzarea ignoră faptul că yenul rămâne o monedă de finanțare și că trendul pe termen lung este încă ascendent.
Săptămâna aceasta este decisivă: 28 octombrie — ședința Fed și conferința de presă a lui Warsh; 29 octombrie — PIB și PCE SUA; 30 octombrie — decizia BoJ. Dacă BoJ confirmă atingerea țintei de inflație și Fed își înmoaie tonul, perechea va intra sub presiune de vânzare. Până atunci — o fază de așteptare.
Acest material are exclusiv scop informativ și de analiză și nu reprezintă recomandări individuale de investiții.