FX.co ★ Capcana Hormuz: armistițiu fragil și costurile ascunse ale războiului din Orientul Mijlociu. Calendarul traderului pentru 9–10 aprilie

Săptămâna viitoare, Senatul SUA va încerca din nou să adopte o rezoluție menită să limiteze orice alte acțiuni ale lui Donald Trump fără aprobarea Congresului. Economiștii subliniază deja că inflația în creștere din SUA și majorarea dobânzilor Fed au consecințe la nivel global. Realitatea este că cea mai mare parte a datoriei suverane rămâne denominată în dolari americani, inclusiv datoria față de China a țărilor care s-au îndatorat masiv în ultimele două decenii. Acesta este un cost ascuns al războiului din Orientul Mijlociu. În ultimii ani, ponderea țărilor care se confruntă cu dificultăți legate de datorie a crescut la 54% în 2024, de la 24% în 2013. Din cei 475 de miliarde de dolari de datorie bilaterală restantă a țărilor cu venituri mici și medii, împrumuturile chineze reprezintă aproximativ 147,5 miliarde de dolari, adică aproape 31%.

Criza energetică generată de conflict a produs, de asemenea, consecințe geopolitice neașteptate. Emma Ashford de la Stimson Center le-a numit „o greșeală strategică de proporții epice”. În loc să consolideze poziția exportatorilor americani de resurse, șocul de piață obligă Europa și Asia să accelereze trecerea la energie regenerabilă, folosind tehnologie chineză. În esență, Donald Trump și-a subminat propria strategie de „dominare energetică”, a expus limitele puterii SUA și a slăbit poziția pe termen lung a Americii în încercarea de a ține în frâu China.

Cât despre așa-numitele negocieri reușite dintre SUA și Iran, pe masă se află acum două documente pe care experții le numesc manifeste ale capitulării reciproce. Planul în zece puncte al Iranului cere imposibilul de la Washington:

• garanții de neagresiune
• recunoașterea controlului Teheranului asupra Strâmtorii Hormuz și introducerea unor taxe de tranzit
• dreptul de a îmbogăți uraniu
• și (cel mai de neconceput!) reparații pentru pagubele de război

Pentru Washington, acceptarea acestor condiții ar echivala cu o capitulare completă într-o regiune care a fost „lucrată” de decenii întregi. În fapt, aceste cereri înseamnă capitulare necondiționată; doar clauzele privind un încetare a focului par cât de cât acceptabile — și chiar și acelea doar în condiții foarte stricte. Contrapropunerea SUA, codificată într-un plan nepublicat în 15 puncte, este la fel de inacceptabilă pentru Iran. Washington cere demontarea completă a instalațiilor nucleare de la Natanz și Fordow, transferul uraniului îmbogățit sub custodia AIEA, încetarea programului de rachete și stoparea sprijinului pentru grupările proxy precum Hezbollah. Pentru Teheran, respectarea acestor cerințe ar însemna sinucidere politică și pierderea suveranității chiar și după o înfrângere militară totală.

Cadrul făcut public (un îngheț de 14 zile al atacurilor în schimbul redeschiderii strâmtorii) pare o tatonare, dar este puțin probabil ca Iranul să renunțe la singurul său levier real. Dispunerea strategică este clară: controlul asupra Strâmtorii Hormuz este existențial pentru ambele părți. Dacă Iranul acceptă să restabilească pe deplin libertatea de navigație, conflictul s-ar muta instantaneu într-o fază de lichidare a regimului, lipsit de instrumentele sale de descurajare. Conștient de acest fapt, Teheranul este dispus doar să permită tranzite controlate pe durata unei pauze de două săptămâni, rezervându-și dreptul de a închide din nou această arteră în orice moment.

Președintele SUA, care inițial miza pe un scenariu de victorie rapidă, este acum forțat să caute o ieșire alternativă. Inițiativele de pace au venit într-un moment critic:

• costurile energetice au început deja să rupă legăturile inter-industriale în SUA
• destabilizarea financiară se accentuează

Așadar, cu doar două ore înainte de expirarea ultimatumului său amenințător, președintele Donald Trump a anunțat în mod neașteptat un armistițiu de două săptămâni cu Iranul. Cu o zi înainte, liderul american promisese să reducă infrastructura adversarului la praf, botezând operațiunea „ziua centralelor și podurilor”. Totuși, Teheranul a adoptat o tactică pentru care Pentagonul nu era pregătit: mii de civili au fost organizați în „lanțuri umane” în jurul obiectivelor strategice. Acest scut uman, combinat cu o mediere intensivă a Pakistanului, a forțat Washingtonul să apese butonul de pauză. Părțile au convenit să se întâlnească la Islamabad vineri, pentru a încerca să schițeze contururile unei păci pe termen mai lung, în prezența reprezentanților Chinei.

Pe hârtie, condițiile armistițiului par simple:

• încetarea reciprocă a ostilităților pentru 14 zile
• asigurarea trecerii în siguranță prin Strâmtoarea Hormuz

Totuși, poziția de bază a Iranului la negocieri — pe care Trump s-a grăbit să o numească „realizabilă” — sună pentru SUA ca o listă de cereri de capitulare. Teheranul insistă asupra retragerii imediate a forțelor americane din toate bazele regionale, deblocarea integrală a activelor și plata de reparații pentru pagubele de război. Mai mult, Iranul cere recunoașterea formală a dreptului său de a îmbogăți uraniu și încetarea atacurilor asupra proxy-urilor sale — Hamas, Hezbollah și Houthi.

Atenția mass-mediei globale este fixată asupra schimbării de conducere din Iran. Potrivit Reuters, armistițiul temporar a fost aprobat de noul Lider Suprem, ayatollahul Mojtaba Khamenei. La Teheran, pauza este deja salutată drept o „înfrângere istorică a SUA”, în timp ce Trump încearcă să salveze aparențele, susținând că obiectivele Operațiunii Epic Fury au fost atinse. Narațiunea de la Casa Albă afirmă că Iranul a fost demilitarizat și că discuțiile au loc cu un „nou regim”, ceea ce ar bifa, la nivel formal, obiectivele Pentagonului privind neutralizarea amenințării. Totuși, statutul real al instalațiilor nucleare și soarta bazelor americane rămân cele mai disputate puncte.

Situația este complicată de fricțiuni interne în coaliție și de detalii tehnice. În timp ce prim-ministrul Pakistanului spune că armistițiul acoperă și Libanul, Israelul a respins categoric orice oprire a loviturilor pe frontul de nord. Soarta Strâmtorii Hormuz este la fel de neclară: Washingtonul cere redeschiderea deplină, necondiționată, în timp ce Teheranul oferă doar un „tranzit reglementat” sub controlul și coordonarea sa militară. Pentru Iran, controlul asupra acestei artere este ultimul levier real, iar autoritățile iraniene nu se grăbesc să îl cedeze în schimbul unei pauze de bombardamente de două săptămâni.

Pietele financiare au salutat pasul spre dezescaladare, dar experții avertizează că optimismul ar putea fi prematur. Un armistițiu de 14 zile seamănă mai degrabă cu o pauză tehnică pentru regruparea forțelor și atenuarea presiunii acute de pe piețele energetice decât cu un sfârșit real al războiului. În acest joc diplomatic de „tragere de sfoară”, unul dintre lideri va fi inevitabil nevoit să-și tempereze ambițiile sau să riște să pară un „tigru de hârtie”. Întrebarea este dacă Islamabad va deveni locul de naștere al unei noi ordini sau doar fundalul dinaintea unui al doilea act, și mai sângeros, al Epic Fury.

Mai mult, la doar câteva ore după ce armistițiul SUA–Iran a fost anunțat, încetarea focului s-a confruntat cu prima sa criză serioasă de interpretare. Secretarul de presă al Casei Albe, Karoline Leavitt, a declarat într-un interviu pentru Axios că a infirmat oficial afirmațiile părții iraniene și ale mediatorilor pakistanezi, precizând că armistițiul nu se aplică acțiunilor Israelului împotriva Hezbollah în Liban. Poziția Washingtonului a detonat instantaneu noi tensiuni. Pentru Teheran, oprirea loviturilor asupra principalului său proxy a fost o condiție fundamentală a înțelegerii, iar autoritățile iraniene amenință acum deschis să închidă din nou Strâmtoarea Hormuz dacă luptele nu încetează.

Ministrul iranian de externe Abbas Araqchi a adresat un ultimatum dur SUA pe X, spunând că acum „mingea este în terenul SUA”, iar lumea urmărește dacă Casa Albă își va respecta obligațiile. Egiptul, care a acționat ca unul dintre mediatori, s-a alăturat acuzațiilor, numind loviturile israeliene asupra Libanului o „încercare deliberată” de a deraia armistițiul. Situația este complicată de faptul că Hezbollah a deschis un al doilea front împotriva Israelului în urmă cu cinci săptămâni, iar acel nod al conflictului rămâne nerezolvat chiar și în contextul acordurilor SUA–Iran.

Între timp, Strâmtoarea Hormuz — principala arteră energetică a planetei — se află într-un haos logistic. În pofida declarațiilor lui Donald Trump despre redeschiderea „completă și imediată” a navigației, peste 800 de nave rămân blocate de ambele părți ale strâmtorii. Armatorii sunt descumpăniți, încercând să descifreze detaliile înțelegerii. Persistă incertitudinea nu doar cu privire la momentul exact în care intră în vigoare armistițiul, ci și în privința condițiilor financiare: Teheranul a lăsat să se înțeleagă că va păstra „plăți de tranzit” care, la apogeul crizei, au ajuns la suma astronomică de 2 milioane de dolari per navă.

Contrastul dintre declarațiile publice este izbitor. Trump promite că Marina SUA va „ajuta la dirijarea traficului” și va asigura o circulație neîntreruptă, în timp ce Iranul vorbește doar despre un „tranzit în siguranță” pe două săptămâni, coordonat cu forțele sale armate și supus unor anumite „restricții tehnice”. Înainte de război, aproximativ 135 de nave traversau strâmtoarea zilnic. În ultima lună, din cauza atacurilor și a amenințării cu mine, această cifră s-a prăbușit la un nivel critic de 15. Armatorii își exprimă doar un optimism rezervat, subliniind că restabilirea completă a traficului va necesita săptămâni de politici clare și coerente, nu tweet-uri contradictorii.

Dimensiunea blocajului din Golf este uluitoare atât ca amploare, cât și ca cost. Datele Kpler arată că petrolierele care transportă energie reprezintă grosul blocajului:

• 426 de petroliere de țiței și produse rafinate
• 34 de transportoare de GPL
• 19 giganți transportatori de GNL

Restul flotei transportă produse metalurgice, cereale și containere. În timp ce diplomații de la Islamabad se ceartă pe tema Libanului, aceste nave rămân ostatice ale situației, transformând Golful în cea mai mare parcare din istorie pentru materii prime strategice care așteaptă un semnal verde ce poate fi revocat în orice moment de o nouă lovitură cu rachetă la sute de mile distanță.

După cum remarcă Jennifer Parker de la University of Western Australia, nu poți restabili fizic traficul maritim global într-o singură zi. Pentru asigurători, proprietarii de petroliere și echipaje, problema-cheie nu este încetarea focului în plan formal, ci reducerea reală a riscului — ceva ce nu se poate produce instantaneu. Lewis Hart de la Willis Towers Watson confirmă că reluarea traficului prin Strâmtoarea Hormuz va fi un proces extrem de gradual. Fostul consilier al serviciilor de informații americane, Michael Pregent, a formulat și mai direct lucrurile la Bloomberg, afirmând că Teheranul a trecut, în esență, această arteră pe pilot manual: autoritățile iraniene vor decide cine are voie să treacă, cine plătește și cui i se refuză accesul din motive politice.

Cerințele financiare ale Teheranului s-au conturat deja. Iranul a cerut o taxă de tranzit de 1 dolar pe baril pentru petrolul care trece prin Strâmtoarea Hormuz — și insistă ca plățile să fie efectuate exclusiv în criptomonedă. Situația din teren rămâne critică: la doar câteva ore după anunțarea încetării focului, oleoductul strategic East–West al Arabiei Saudite a fost lovit de o dronă. În același timp, Iranul a oprit din nou circulația petrolierelelor, invocând continuarea atacurilor israeliene asupra Libanului. Armistițiul, abia început, scârțâie deja din toate încheieturile, iar rutele alternative de export prin Marea Roșie au intrat sub atac direct.

Pe acest fundal, Pentagonul a adoptat un limbaj al ultimatumurilor dure. La o conferință de presă de urgență, secretarul american al apărării, Pete Hegseth, a declarat că Washingtonul nu intenționează să negocieze pe tema nucleară. Condiția este lipsită de echivoc: Iranul trebuie fie să predea voluntar întregul uraniu îmbogățit Statelor Unite, fie forțele americane îl vor confisca ele însele, folosind experiența Operation Midnight Hammer. Această declarație îngroapă, în fapt, eforturile diplomatice ale „porumbeilor” din Congres și împinge din nou lumea spre un scenariu de demontare forțată a capacităților nucleare ale Iranului.

Piețele, între timp, reacționează ca o „victimă a optimismului” în sens clasic. Indicii de pe Wall Street au crescut cu aproximativ 2% pe fondul titlurilor despre pace. Brent a scăzut la 90 de dolari. Totuși, o relaxare modestă la Washington nu rezolvă criza sistemică. Cu toate acestea, piața include deja cu seriozitate în preț cel puțin o reducere de dobândă, practic excluzând șansa unor majorări. Traderii au ales să ignore chiar și minutele FOMC cu tentă hawkish și cifrele inflației din martie, considerându-le depășite. Ei cred că șocul energetic a fost ținut sub control — în pofida faptului că, în realitate, Strâmtoarea Hormuz a devenit o parcare cu plată, denominată în cripto, păzită de portavioanele americane.

În pofida euforiei de pe piețe, dezinflația nu se va produce peste noapte. Redeschiderea Strâmtorii Hormuz și normalizarea logisticii globale vor dura între șase și opt săptămâni. În această perioadă de tranziție, prețurile petrolului vor rămâne probabil ridicate, menținând presiunile inflaționiste pe termen scurt. Pentru Fed, această perioadă va fi un test de fermitate. Cel mai probabil, autoritatea de reglementare va trata volatilitatea actuală drept zgomot temporar. Atâta vreme cât așteptările inflaționiste pe termen lung rămân bine ancorate, Jerome Powell și colegii săi își pot permite o abordare răbdătoare și pot trece peste vârfurile temporare. Scenariul de bază rămâne neschimbat, iar argumentele pentru o reducere a dobânzii la final de an se vor întări în timp.

Totuși, această imagine idilică este extrem de condiționată. Vicepreședintele SUA, JD Vance, a temperat deja entuziasmul investitorilor, numind situația un „armistițiu fragil”. Orice defecțiune tehnică, provocare sau eroare de calcul ar readuce instantaneu „prima de război” în piețe și ar închide fereastra diplomatică. Drumul către reduceri de dobândă este vizibil, dar traversează un strat subțire de gheață în negocierile dintre Washington și Teheran. Până când Hormuz nu va fi într-adevăr deschis, orice proiecție de relaxare a politicii monetare trebuie să rămână o ipoteză prudentă.

9 aprilie

9 aprilie, 2:01 / Regatul Unit / **/ RICS House Price Balance în martie / ant.: -10% / actual: -12% / prognoză: -18% / GBP/USD — scade

Piața rezidențială din Regatul Unit a arătat semne de răcire în februarie 2026, pe fondul scăderii balanței de prețuri RICS la -12%. Dinamica negativă a fost înregistrată pentru prima dată în patru luni, cea mai puternică presiune descendentă fiind observată la Londra și în regiunile din sud-est. Deși prețurile continuă să crească în Scoția și Irlanda de Nord, per ansamblu așteptările pe termen scurt privind piața au revenit în teritoriu negativ. Sentimentul de piață, în special în regiunea capitalei, s-a stabilizat vizibil după optimismul accentuat din perioadele anterioare. Dacă valoarea din martie coboară la -18%, conform prognozei, lira sterlină va fi supusă presiunilor.

9 aprilie, 8:00 / Japonia / ***/ Indicele de Încredere a Consumatorilor în martie / ant.: 37,9 pct. / actual: 40,0 pct. / prognoză: 38,0 pct. / USD/JPY — urcă

Indicele de încredere a consumatorilor în Japonia a urcat la 40,0 puncte în februarie 2026, atingând cel mai ridicat nivel din ultimii șapte ani. Dinamica pozitivă a cuprins toate componentele-cheie, și anume:

- evaluarea nivelului general de trai,

- perspectivele de ocupare a forței de muncă,

- disponibilitatea gospodăriilor de a achiziționa bunuri de folosință îndelungată.

Creșterea așteptărilor privind veniturile semnalează eficiența măsurilor de stimulare fiscală și adaptarea cetățenilor la condițiile economice actuale. Consolidarea optimismului consumatorilor acționează ca un factor de sprijin pentru economia japoneză. Dacă în martie indicele va atinge valoarea prognozată de 38,0 puncte, yenul se poate slăbi.

9 aprilie, 9:00 / Germania / ***/ Exporturi (l/l) (feb.) / ant.: -2,5% / actual: 3,9% / prognoză: -2,0% / EUR/USD — scade

Exporturile Germaniei au scăzut cu 2,3% de la lună la lună în ianuarie 2026, ajungând la 130,5 miliarde de euro. Reducerea livrărilor către țările din zona euro și China a anulat creșterea solidă a exporturilor către piața americană, care rămâne cea mai mare destinație pentru bunurile germane. Dinamica negativă în comerțul extern cu UE și Regatul Unit subliniază persistența slăbiciunii cererii globale pentru produse germane de inginerie și tehnologie înaltă. Datele actuale indică un început de an dificil pentru modelul economic orientat spre export al țării. Dacă exporturile din februarie vor scădea la -2,0%, conform prognozei, euro va fi sub presiune.

9 aprilie, 9:00 / Germania / **/ Importuri (l/l) (feb.) / ant.: 0,7% / actual: 1,3% / prognoză: -0,3% / EUR/USD — scade

Importurile Germaniei au scăzut cu 5,9% în ianuarie 2026, atingând un minim al ultimului an și jumătate. Reducerea bruscă a achizițiilor de la partenerii din UE și din China semnalează o slăbire pronunțată a cererii interne, pe fondul dificultăților economice ale țării. Deși importurile din SUA au înregistrat o creștere de două cifre, acest lucru nu a fost suficient pentru a compensa scăderea generală a consumului de bunuri intermediare și de investiții. Scăderea de 4,0% a volumelor de import în termeni anuali confirmă o inversare de tendință după creșterea moderată din 2025. Dacă prognoza pentru februarie de -0,3% se va confirma, euro se va slăbi.

9 aprilie, 9:00 / Germania /**/ Producția industrială în februarie (l/l) / ant.: -1,0% / actual: -0,5% / prognoză: 0,9% / EUR/USD — urcă

Producția industrială din Germania a scăzut cu 0,5% în ianuarie 2026, marcând a doua lună consecutivă de declin. Principalul factor de tragere în jos a indicatorului a fost reducerea producției în metalurgie, industria farmaceutică și industria electronică. Efectul negativ a fost compensat parțial de un salt al producției de energie, pe fondul temperaturilor scăzute, și de o creștere moderată în sectorul construcțiilor. Excluzând componentele volatile, activitatea industrială de bază rămâne sub presiune, reflectând problemele structurale din inima industrială a Europei. Dacă producția va crește la 0,9% în februarie, conform prognozei, euro se va întări.

9 aprilie, 15:30 / SUA /*/ Creșterea PIB în trimestrul al patrulea / ant.: 3,8% / actual: 4,4% / prognoză: 0,7% / USDX (indicele dolarului față de 6 valute) – scade**

Economia SUA a înregistrat în trimestrul al patrulea din 2025 o creștere minimă, de 0,7%. Un astfel de rezultat slab se datorează unei revizuiri semnificative în jos a consumului populației, a investițiilor guvernamentale și a exporturilor nete. Încetinirea până la minimele de la începutul anului trecut indică epuizarea impulsului de redresare la final de an, în pofida menținerii unor volume ridicate de importuri. Datele confirmă o răcire a economiei americane în condițiile unei politici monetare restrictive. Dacă valoarea finală a PIB-ului se va menține la 0,7%, conform prognozei, indicele dolarului va scădea.

9 aprilie, 15:30 / SUA /***/ Inflația de consum în februarie / ant.: 2,9% / actual: 2,8% / prognoză: 2,8% / USDX (indicele dolarului față de 6 valute) – volatil

Indicele prețurilor pentru cheltuielile de consum personal a fost, în ianuarie 2026, de 2,8%, ușor sub maximul ultimilor doi ani, înregistrat în luna precedentă. Valoarea a corespuns exact așteptărilor pieței. Totuși, aceasta marchează al cincilea an consecutiv în care inflația în Statele Unite rămâne peste ținta de 2,0% a Federal Reserve. În pofida tendinței incipiente de răcire, reziliența indicelui PCE obligă banca centrală să rămână prudentă în privința relaxării politicii monetare. Această publicare generează, în mod tradițional, o volatilitate ridicată a indicelui dolarului.

9 aprilie, 15:30 / SUA /***/ Cheltuielile de consum personal în februarie / ant.: 0,4% / actual: 0,4% / prognoză: 0,5% / USDX (indicele dolarului față de 6 valute) – urcă

Cheltuielile personale au crescut în ianuarie 2026 cu 0,4%, repetând dinamica din decembrie. Principalele fluxuri de fonduri au fost direcționate către sectorul serviciilor. Dintre acestea se remarcă:

· sănătatea

· utilitățile

· serviciile financiare

În același timp, cheltuielile pentru bunuri, inclusiv autoturisme și îmbrăcăminte, au înregistrat un declin. Este important de notat că, ajustată pentru inflație, creșterea reală a consumului a fost de doar 0,1%, ceea ce indică predominanța efectului de preț în structura cheltuielilor. Dacă în februarie cheltuielile vor depăși prognoza de 0,5%, indicele dolarului va primi un impuls ascendent.

9 aprilie, 15:30 / SUA /***/ Cereri inițiale de șomaj / ant.: 211 mii / actual: 202 mii / prognoză: 210 mii / USDX (indicele dolarului față de 6 valute) – scade

Numărul cererilor inițiale de șomaj din Statele Unite pentru a patra săptămână a lunii martie a scăzut la 202 de mii, depășind substanțial prognozele analiștilor. Valoarea s-a apropiat de un minim al ultimilor doi ani, confirmând rezistența excepțională a pieței muncii americane în fața dobânzilor ridicate. Un nivel atât de redus al concedierilor limitează marja de manevră a Federal Reserve în direcția reducerilor de dobândă în ciclul actual. Deși datele sunt pozitive pentru economie, pentru indicele dolarului această statistică poate reprezenta un motiv pentru o corecție descendentă.

10 aprilie

10 aprilie, 2:50/ Japonia/**/ Indicele prețurilor de producător în martie/ prev.: 2,3%/ actual: 2,0%/ prognoză: 2,4%/ USD/JPY – în creștere

Prețurile de producător în Japonia, în februarie 2026, au crescut cu 2,0% față de aceeași perioadă a anului trecut, acesta fiind cel mai slab ritm de creștere din ultimul an și jumătate. Încetinirea inflației industriale se datorează ieftinirii:

· alimentelor

· echipamentelor de transport

· produselor petroliere

La nivel lunar, s-a înregistrat prima scădere a prețurilor din ultimele șase luni (-0,1%), ceea ce indică o atenuare a presiunii costurilor provenite din materiile prime importate. Dacă inflația de producție din martie va fi sub prognoza de 2,4%, yenul se poate slăbi.

10 aprilie, 4:30/ Australia/**/ Autorizații de construire în februarie/ prev.: 1,1%/ actual: -15,7%/ prognoză: 14,0%/ AUD/USD – în creștere**

În februarie 2026, numărul autorizațiilor de construire în Australia a sărit cu 14,0%, recuperând complet declinul accentuat din ianuarie. Rezultatul actual depășește semnificativ media pe termen lung (2,47%), semnalând o revigorare a activității investiționale în sectorul construcțiilor. Creșterea bruscă a aprobărilor poate prefigura:

· o redresare a cererii interne

· o îmbunătățire a sectorului imobiliar din țară

Dacă se confirmă creșterea prognozată de 14,0%, dolarul australian se va întări față de dolarul american.

10 aprilie, 4:30/ China/*/ Creșterea inflației de consum în martie/ prev.: 0,2%/ actual: 1,3%/ prognoză: 1,2%/ Brent – în scădere, USD/CNY – în creștere**

Inflația de consum în China, în februarie 2026, a urcat la 1,3%, atingând un maxim al ultimilor trei ani. Principalul factor a fost efectul Anului Nou Lunar: prețurile la legume și carne de porc și-au revenit după un declin îndelungat. Și mai important, inflația de bază a ajuns la 1,8% — un semn al unei revigorări reale a cererii interne. Dacă, în martie, indicatorul se stabilizează la nivelul prognozat de 1,2%, acest lucru poate tempera optimismul speculativ, care, în mod tradițional, apasă asupra prețurilor petrolului și slăbește yuanul.

10 aprilie, 4:30/ China/***/ Indicele prețurilor de producător în martie/ prev.: -1,4%/ actual: -0,9%/ prognoză: 0,4%/ Brent – în creștere, USD/CNY – în scădere

Deflația din sectorul industrial al Chinei s-a atenuat la -0,9% în februarie, acesta fiind cel mai bun nivel din ultimul an și jumătate. Guvernul gestionează activ capacitățile, iar premierul Li Qiang indică explicit revenirea prețurilor drept prioritate a politicii monetare. Trecerea prețurilor bunurilor intermediare în teritoriu pozitiv indică o revigorare a cererii fabricilor. Dacă, în martie, indicele trece în teritoriu pozitiv, până la nivelul prognozat de 0,4%, acesta va fi un semnal pentru un preț mai ridicat al petrolului Brent și pentru un yuan mai puternic.

10 aprilie, 9:00/ Germania/***/ Indicele prețurilor de consum în martie (final)/ prev.: 2,1%/ actual: 1,9%/ prognoză: 2,7%/ EUR/USD – în creștere

În martie 2026, inflația în Germania a accelerat la 2,7%, potrivit datelor preliminare. Principalul declanșator a fost saltul prețurilor la energie cu 7,2% pe fondul escaladării tensiunilor în Orientul Mijlociu. În timp ce prețurile la alimente cresc lent, serviciile și inflația de bază rămân constant ridicate. Indicele armonizat (IAPC) la 2,8% se menține substanțial peste ținta BCE, ceea ce limitează spațiul de manevră al băncii centrale pentru reduceri de dobândă. Confirmarea datelor la 2,7% va fi un factor de susținere pentru euro.

10 aprilie, 15:30/ Canada/***/ Modificarea numărului de angajați în martie/ prev.: -24,8 mii/ actual: -83,9 mii/ prognoză: 15,0 mii/ USD/CAD – în scădere

În februarie 2026, piața muncii din Canada a suferit un adevărat șoc: economia a pierdut aproape 84,0 mii de locuri de muncă. Este cel mai slab rezultat de la începutul lui 2022, principala lovitură fiind înregistrată la angajările cu normă întreagă, care au scăzut cu 108,0 mii. Comerțul și construcțiile se contractă puternic. Dacă, în martie, nu va avea loc o creștere compensatorie până la nivelul prognozat de 15,0 mii, dolarul canadian va rămâne sub presiune din cauza semnelor clare de recesiune.

10 aprilie, 15:30/ Canada/**/ Câștig salarial orar mediu – angajați permanenți în martie/ prev.: 3,3%/ actual: 4,2%/ prognoză: 3,7%/ USD/CAD – în creștere**

În pofida prăbușirii ocupării forței de muncă, costul forței de muncă în Canada a atins un nivel record: salariul mediu a crescut la 38,49 CAD, în urcare cu 4,2% față de anul anterior. O astfel de divergență între scăderea numărului de locuri de muncă și creșterea salariilor creează o dilemă dificilă pentru Bank of Canada, alimentând inflația prin costuri. Dacă, în martie, ritmul de creștere a salariilor încetinește la 3,7%, așa cum este prognozat, acest lucru ar putea declanșa o scădere a dolarului canadian.

10 aprilie, 15:30/ SUA/***/ IPC (an/an) în martie/ prev.: 2,4%/ actual: 2,4%/ prognoză: 3,3%/ USDX (indicele dolarului față de 6 valute) – în creștere**

Inflația de consum în Statele Unite, în februarie 2026, a manifestat o persistență încăpățânată, menținându-se la 2,4% — cel mai redus nivel din ultimele zece luni. În timp ce prețurile la alimente și locuințe s-au stabilizat, sectorul energetic a început să se agite, odată cu reluarea creșterii prețurilor la benzină și gaz natural. Inflația de bază, excluzând alimentele și energia, rămâne la 2,5%, aproape de maximele ultimilor patru ani. Totuși, piața își ține respirația: dacă, în martie, valoarea va urca brusc spre nivelul prognozat de 3,3%, acest lucru va oferi Federal Reserve un cec în alb pentru o politică mai dură și va declanșa un raliu al indicelui dolarului.

10 aprilie, 17:00/ SUA/***/ Indicele de sentiment al consumatorilor Michigan în aprilie (preliminar)/ prev.: 56,6 puncte/ actual: 53,3 puncte/ prognoză: 52,0 puncte/ USDX (indicele dolarului față de 6 valute) – în scădere

Consumatorul american este vizibil nemulțumit: indicele de sentiment Michigan s-a prăbușit la 53,3 puncte. Optimismul se topește sub ochii noștri în toate categoriile sociale, însă clasa de mijloc este cea mai afectată. Motivele sunt evidente:

· volatilitatea pieței

· conflictul cu Iranul

· prețurile la carburanți

Saltul așteptărilor inflaționiste la 3,8% este deosebit de îngrijorător pentru Federal Reserve, deoarece reprezintă cea mai accentuată creștere anuală din ultimii ani. Dacă, în aprilie, indicele scade la nivelul prognozat de 52 de puncte, indicele dolarului se poate slăbi considerabil, sub povara pesimismului gospodăriilor.

10 aprilie, 17:00/ SUA/**/ Comenzi din fabrică în februarie/ prev.: -0,4%/ actual: 0,1%/ prognoză: -0,1%/ USDX (indicele dolarului față de 6 valute) – în scădere

Sectorul industrial american a înregistrat o creștere modestă, dar importantă, de 0,1% în ianuarie, întrerupând o serie de scăderi. În timp ce producția de echipament militar și aeronave comerciale este în derivă, electronicele și utilajele trag în sus cifrele agregate. Notabil este faptul că, excluzând sectorul transporturilor, comenzile sunt în creștere pentru a treia lună consecutiv, ceea ce indică o reziliență ascunsă a industriei. Dacă, în februarie, datele vor confirma scăderea prognozată de -0,1%, acest lucru poate provoca o slăbire locală a dolarului.

10 aprilie, 19:00/ Rusia/**/ Rata de creștere a PIB în T4/ prev.: 1,1%/ actual: 0,6%/ prognoză: 0,7%/ USD/RUB – în scădere

Economia Rusiei a înregistrat o creștere de doar 0,6% față de aceeași perioadă a anului anterior, în trimestrul al patrulea din 2025 — cel mai slab ritm din ultimii ani. Încetinirea vizibilă, după 1,1% în trimestrul al doilea, se explică prin mai mulți factori, inclusiv prețurile scăzute la petrol și presiunea sancțiunilor asupra exporturilor de gaz. Industria prelucrătoare și construcțiile și-au înjumătățit ritmul, iar comerțul și transporturile au trecut pe teritoriu negativ.

10 aprilie, 19:00/ Rusia/**/ Indicele prețurilor de consum în martie/ prev.: 6,0%/ actual: 5,9%/ prognoză: 5,8%/ USD/RUB – în creștere

În februarie 2026, inflația în Rusia s-a menținut la 5,9%, abia sub nivelul de 6,0% din ianuarie. Cifrele au depășit așteptările pieței de 5,7%, ceea ce subliniază persistența presiunilor inflaționiste. Principalul motor rămâne sectorul serviciilor, unde prețurile au crescut cu aproape 10%, compensând relaxarea moderată a prețurilor la alimente. Bank of Russia pune acest context pe seama majorărilor de taxe și accize, ceea ce pune în pericol ținta anuală de 4,5–5,5%. Dacă raportul din martie nu va arăta o scădere până la nivelul prognozat de 5,8%, rubla se poate slăbi.

10 aprilie, 14:00/ UE/ Discurs al vicepreședintelui BCE Luis de Guindos/ EUR/USD

În aceste zile sunt așteptate și discursuri ale oficialilor principalelor bănci centrale. Comentariile lor generează, în mod tradițional, volatilitate pe piața valutară, deoarece pot indica planurile viitoare ale autorităților de reglementare privind ratele dobânzilor.

Calendarul economic este disponibil la acest link . Toți indicatorii sunt prezentați pe bază anuală (y/y). Atunci când sunt calculați pe bază lunară, valorile sunt marcate (m/m). Balanța comercială, exporturile și importurile sunt cotate în moneda națională. Un asterisc, *, marchează, în ordine crescătoare, importanța raportului pentru activele disponibile pe platforma de tranzacționare InstaForex . Rețineți că orele de publicare sunt afișate în ora Moscovei (MSK, GMT +3.00). Deschideți un cont de tranzacționare aici . Vedeți, de asemenea, știrile video de piață de la InstaForex Group . Pentru a avea mereu instrumentele la îndemână, recomandăm descărcarea aplicației MobileTrader.