
În ultimele zile, piețele de tranzacționare au reacționat sensibil la înrăutățirea climatului geopolitic și la așteptările privind dobânzile. Marți, aurul a înregistrat cea mai mare scădere din ultimele trei săptămâni. Prețurile ridicate la petrol exercită presiune suplimentară: piața anticipează o inflație mai mare și reevaluează modul în care conflictul din Orientul Mijlociu ar putea influența politica monetară.
La 07:46 GMT, prețul spot al aurului era în scădere cu 1,1%, la 4.628 de dolari pe uncie — cel mai redus nivel din 7 aprilie. Contractele futures pe aur cu scadența în iunie în SUA au scăzut, de asemenea, cu 1,1%, la 4.642,90 dolari.
Acesta este un semnal important pentru traderi: în mod normal, aurul are de câștigat de pe urma unei prime geopolitice în creștere și a unui dolar slab, însă de data aceasta forțele asociate perspectivei unor dobânzi neschimbate sau chiar mai ridicate cântăresc mai mult decât acești factori de susținere.
Președintele Trump și consilierii săi pe probleme de securitate națională nu au susținut o propunere a Iranului legată de redeschiderea Strâmtorii Hormuz. Potrivit Wall Street Journal, inițiativa ar fi putut întârzia discuțiile privind programul nuclear al Iranului, însă Casa Albă a respins-o. Un răspuns este așteptat în curând.
Care era propunerea? Axios relatase anterior că Iranul era dispus să redeschidă Strâmtoarea Hormuz, cu condiția ca Washingtonul să ridice blocada asupra navelor care se îndreaptă spre și dinspre porturile iraniene. Din cauza conflictului, tranzitul zilnic prin această rută strategic vitală a scăzut aproape de zero, afectând fluxurile de țiței, gaze naturale și produse rafinate — și contribuind la creșterea prețurilor petrolului marți.
Mark Loeffert, trader la Heraeus Precious Metals, a scris într-o notă de cercetare că o prelungire pe termen nedeterminat a încetării focului, în timp ce blocada din Hormuz rămâne în vigoare, „sporește incertitudinea pe piață”. Scenariul său sugerează că un amestec de stagnare economică și creștere a prețurilor ar putea, în timp, să creeze condițiile pentru un raliu de durată al aurului.
În același timp, dinamica actuală arată și reversul: tensiunile geopolitice au amplificat riscurile legate de aprovizionarea cu energie, alimentând temerile inflaționiste și crescând probabilitatea ca băncile centrale să mențină dobânzile neschimbate sau chiar să le majoreze. Drept urmare, activele fără randament au de suferit — aurul a pierdut aproximativ 12% de la începutul conflictului, la sfârșitul lunii februarie.

Edward Meir de la Marex a remarcat: „Dacă se ajunge la un acord — sau chiar la un acord interimar — între SUA și Iran, dolarul s-ar putea slăbi, ceea ce ar putea susține aurul.”
Pe de altă parte, creșterea prețurilor la petrol poate accelera inflația prin majorarea costurilor de transport și de producție, crescând astfel probabilitatea unor rate ale dobânzii mai ridicate. Deși aurul este adesea considerat o protecție împotriva inflației, dobânzile mai mari fac ca alternativele purtătoare de randament să fie mai atractive și reduc cererea pentru metalul fără randament.
În această săptămână, principalul factor determinant va fi reprezentat de deciziile băncilor centrale. Participanții la piață se așteaptă ca Fed să mențină dobânzile neschimbate miercuri, după reuniunea de două zile.
O atenție suplimentară este îndreptată către alte bănci centrale:
- Bank of Japan a menținut marți rata de politică monetară neschimbată, la 0,75%, însă voturile divergente indică o probabilitate ridicată a unei majorări a dobânzii în iunie și reflectă îngrijorarea privind presiunile inflaționiste generate de conflictul din Orientul Mijlociu.
- Sunt, de asemenea, așteptate deciziile European Central Bank, Bank of England și Bank of Canada.
Pentru traderi, rezultatul este un amestec de două forțe opuse: riscul geopolitic și potențiala slăbire a dolarului pot susține aurul pe termen mediu, însă pe termen scurt, așteptările privind inflația și dobânzile domină și fac metalele fără randament mai puțin atractive.
