
Prețurile la petrol au scăzut marți, iar pentru al doilea trimestru este posibil să înregistreze cea mai slabă evoluție de la izbucnirea pandemiei de COVID-19. Principalul factor din spatele acestei dinamici este așteptarea unei reluări rapide a livrărilor prin Strâmtoarea Hormuz, pe fondul contactelor diplomatice dintre SUA și Iran.
Contractele futures pentru țițeiul Brent au pierdut aproape 20% în al doilea trimestru, prețurile coborând spre zona de 70 de dolari pe baril – o inversare bruscă după maximele șoc înregistrate în urma loviturii militare americane asupra Iranului la sfârșitul lunii februarie. Vânzările s-au accelerat în ultimele săptămâni, pe măsură ce piața a început să includă tot mai mult în prețuri perspectiva reluării exporturilor din Orientul Mijlociu, în pofida declarațiilor publice contradictorii ale Washingtonului și Teheranului privind progresele negocierilor.
Președintele Donald Trump a declarat luni, pe platforma sa Truth Social, că „Iranul a solicitat o întâlnire. Ea va avea loc mâine la Doha”, iar Casa Albă a confirmat că trimisul special Steve Witkoff și Jared Kushner vor călători în Qatar. În același timp, un purtător de cuvânt al Ministerului iranian de Externe, Ismail Baghaei, a afirmat că Teheranul nu va purta „negocieri cu partea americană la niciun nivel” în zilele următoare, subliniind că delegația iraniană se îndreaptă la Doha doar pentru a discuta despre deblocarea activelor și îndeplinirea condițiilor de încetare a focului împreună cu mediatorii din Qatar.
Această ambiguitate a menținut piețele în tensiune, însă tendința generală – respectiv memorandumul de înțelegere semnat în această lună și încetarea reciprocă a ostilităților – i-a convins pe traderi și analiști de posibilitatea unei reluări a livrărilor prin Strâmtoarea Hormuz.
Principalele bănci își revizuiesc, de asemenea, prognozele în scădere. Morgan Stanley și-a redus pentru a doua oară în două săptămâni estimarea pentru Brent în trimestrul al treilea și al patrulea din 2026 la 75 de dolari pe baril și prognozează un preț de 70 de dolari până la sfârșitul lui 2027. Banca anticipează acum un excedent global de petrol de 4,8 milioane de barili pe zi în 2027, pe fondul revenirii exporturilor din Orientul Mijlociu, al unei producții stabile în SUA și al unei cereri slabe din partea Chinei.
În mod similar, Goldman Sachs și-a revizuit prognozele în jos, ceea ce indică un consens tot mai larg în rândul marilor jucători instituționali că perioada temerilor legate de deficitul de ofertă se apropie de sfârșit.
Situația de pe piață este complicată și de cererile politice ale țărilor producătoare. Săptămâna trecută, Irakul și-a intensificat presiunea în cadrul OPEC, susținând un plafon de producție mai ridicat: ministrul Petrolului, Basim Muhammad Khudair, a cerut un obiectiv de 5 milioane de barili pe zi. Potrivit Reuters, această solicitare este determinată de dificultăți financiare generate de întreruperile exporturilor în timpul conflictului, precum și de noi angajamente de investiții în producție din partea BP, TotalEnergies, ExxonMobil și Chevron.
Ministerul Petrolului din Irak a luat pentru scurt timp în calcul posibilitatea de a părăsi OPEC dacă cota sa nu va fi majorată — o amenințare retrasă curând, cu precizarea că nu reflectă poziția oficială a guvernului. Cota actuală a Irakului este de 4,378 milioane de barili pe zi; totuși, producția efectivă este semnificativ mai mică din cauza perturbărilor din Strâmtoarea Hormuz. Trei oficiali irakieni au declarat pentru Reuters că țara vizează o producție de 7 milioane de barili pe zi în următorii ani — o ambiție care, cu o diplomație eficientă și cu restabilirea coridoarelor de export, ar putea avea consecințe importante pentru piața globală a petrolului.
