Perechea USD/JPY a revenit la nivelul de 162 după o scădere puternică și semnificativă săptămâna trecută. După ce a atins un maxim al ultimilor 40 de ani, de 162,86, prețul a scăzut cu peste 250 de puncte în câteva ore, ca reacție la zvonurile privind o intervenție pe piața valutară. Situația a fost agravată de datele dezamăgitoare privind Nonfarm Payrolls (NFP), care au slăbit dolarul american pe întreaga piață.

Per ansamblu, evoluția perechii USD/JPY a demonstrat clar cât de sensibilă rămâne piața la orice semnal privind o posibilă (ipotetică) intervenție a autorităților japoneze. În esență, piața nu a reacționat la simplul fapt al unei intervenții, ci la zvonurile că banca centrală a renunțat la practica intervențiilor verbale (adică stabilirea unor „linii roșii” orientative). Potrivit surselor Reuters, oficialii în cauză au decis să mizeze pe elementul surpriză în perioadele de lichiditate scăzută (care au coincis cu sărbătoarea Zilei Independenței în SUA). Temerea față de intervenții „ascunse” sau, mai corect spus, bruște i-a determinat pe cumpărătorii USD/JPY să marcheze profiturile.
Raportul dezamăgitor privind piața muncii din SUA pentru luna iunie a amplificat și mai mult presiunea asupra cumpărătorilor de USD/JPY. Datele mai slabe decât se aștepta au redus probabilitatea unei înăspriri a politicii monetare a Federal Reserve în a doua jumătate a anului, ceea ce a dus la scăderea randamentelor titlurilor de Trezorerie și la slăbirea dolarului pe ansamblu.
Totuși, la începutul noii săptămâni, situația s-a inversat aproape complet. Cumpărătorii au readus perechea peste pragul de 162,00, recuperând cea mai mare parte a pierderilor anterioare. Acest lucru indică faptul că trendul ascendent fundamental pentru USD/JPY rămâne intact, iar scăderea bruscă și emoțională de la finalul săptămânii trecute a fost privită de participanții la piață ca o oportunitate de deschidere a pozițiilor long la prețuri mai avantajoase.
Motivele pentru o astfel de revenire abruptă derivă din mai mulți factori fundamentali.
În primul rând, nu a existat nicio confirmare oficială a unei intervenții valutare din partea autorităților japoneze. Mai mult, participanții la piață ajung treptat la concluzia că acțiunile Ministerului de Finanțe pot doar să modifice temporar dinamica cursului de schimb, fără a elimina însă principala cauză a slăbiciunii yenului: diferențialul semnificativ de dobândă dintre SUA și Japonia. În acest context, este suficient să ne amintim evenimentele de la sfârșitul lunii aprilie, când autoritățile japoneze au intervenit într-adevăr pe piața valutară. La acel moment, USD/JPY a scăzut cu peste 500 de puncte, de la 160,70 la 155,05. Totuși, la începutul lunii mai, trendul ascendent s-a refăcut în totalitate, iar în doar câteva săptămâni cumpărătorii au recuperat integral pierderile. Creșterea a continuat în iunie, aducând perechea în apropierea nivelului de 163 (cel mai ridicat nivel de preț din decembrie 1986).
„Incidentul din iulie” ar trebui privit prin prisma evenimentelor din primăvară. Când zvonurile privind intervenția nu s-au confirmat, piața și-a revenit chiar mai rapid: cumpărătorilor de USD/JPY le-au fost suficiente doar două sesiuni de tranzacționare pentru a închide complet „gap-ul”.
În ceea ce privește influența datelor slabe NFP din iunie, situația trebuie analizată în contextul politicii monetare a Bank of Japan. Fără îndoială, raportul dezamăgitor privind piața muncii din SUA a redus probabilitatea unei majorări a dobânzii Fed în a doua jumătate a anului. Totuși, nu a schimbat echilibrul fundamental al forțelor pe piața valutară. Chiar și după revizuirea așteptărilor pieței, ratele dobânzilor din Statele Unite rămân semnificativ mai ridicate decât în Japonia, în timp ce Bank of Japan continuă să fie prudentă și rezervată, menținând o poziție de așteptare. Drept urmare, diferențialul de dobândă rămâne considerabil, continuând să stimuleze operațiunile de carry trade și să susțină cererea pentru dolar în raport cu yenul.
Acesta este motivul pentru care piața a revenit la concentrarea pe factorul fundamental dominant pentru USD/JPY – diferența de randament dintre titlurile de stat americane și japoneze. Atât timp cât acest diferențial rămâne semnificativ, orice episoade de întărire a yenului vor fi, cel mai probabil, privite ca oportunități de deschidere a pozițiilor long.
În același timp, este prematur să afirmăm că riscurile au dispărut complet. „Revenirea” perechii USD/JPY la nivelul de 162 o apropie de zonele pe care autoritățile japoneze le consideră excesive. Aceasta sporește probabilitatea unor noi avertismente verbale – atât publice, cât și voalate – și nu exclude o nouă intervenție valutară. Prin urmare, pozițiile long pe USD/JPY în această etapă par foarte riscante, chiar în pofida avantajului fundamental persistent al dolarului.
În concluzie, premisele fundamentale pentru continuarea creșterii perechii rămân valabile. Totuși, riscurile de intervenție persistă, de asemenea. În aceste condiții, cea mai justificată tactică pare a fi adoptarea unei strategii de așteptare, în anticiparea unei noi corecții ample (provocată de acțiunile sau de retorica autorităților japoneze), care să permită intrarea în poziții long la niveluri mai atractive și mai puțin riscante.
