FX.co ★ USD/JPY peste 163: Deficit comercial, geopolitică și eșecul politicii monetare

Perechea valutară USD/JPY a spart pragul psihologic de 163,00, atingând nivelul de 163,24 în timpul sesiunii asiatice. Acesta este cel mai ridicat nivel din 1986 încoace și reflectă impactul cumulat al mai multor factori fundamentali: deteriorarea balanței comerciale a Japoniei, escaladarea conflictului din Golful Persic și diferențialul persistent de dobândă dintre Statele Unite și Japonia.

Pe 21 iulie, Ministerul de Finanțe al Japoniei a publicat datele privind balanța comercială din luna iunie. Cifrele au fost îngrijorătoare, indicând un deficit de £406,9 miliarde (aproximativ 2,5 miliarde de dolari). Acest rezultat nu doar că marchează o inversare față de excedentul de £122,3 miliarde de anul trecut, dar este și mult mai slab decât așteptările pieței, care anticipau un deficit de aproximativ £120 de miliarde. Importurile au crescut cu 25,4%, până la un nivel record de £11,33 trilioane, impulsionate de majorarea prețurilor la energie. Japonia importă peste 90% din țițeiul său din Orientul Mijlociu, iar creșterea costurilor cu energia a compensat mai mult decât declinul volumelor fizice de import.

Acest deficit comercial creează un cerc vicios: un yen mai slab face importurile și mai scumpe în termeni de monedă locală, lărgind deficitul comercial, ceea ce, la rândul său, pune o presiune suplimentară în sens descendent asupra yenului. Potrivit Japan Center for Economic Research, escaladarea conflictului regional și prețurile persistent ridicate la energie ar putea reduce creșterea PIB real al Japoniei în trimestrul al doilea la doar 0,3% față de aceeași perioadă a anului trecut.

Dacă conflictul din Golf se prelungește, Japonia va fi nevoită să caute rute de aprovizionare alternative, mai scumpe, ceea ce va duce la costuri mai mari pentru companii și la o slăbire a cheltuielilor de consum. În acest scenariu, este probabil ca yenul să rămână sub presiune structurală, iar USD/JPY ar putea să urce peste 165.

Mâine, 24 iulie, Japonia va publica datele pentru indicele prețurilor de consum (CPI) din luna iunie.

Următoarea ședință de politică monetară a Bank of Japan este programată pentru 30–31 iulie. Piețele se așteaptă ca BOJ să mențină neschimbată rata de politică monetară la 1,0%, cel mai ridicat nivel din 1995 încoace. Având în vedere datele slabe privind PIB-ul și cheltuielile modeste de consum, investitorii nu se așteaptă la o surpriză cu ton agresiv din partea băncii centrale.

Străpungerea nivelului de 163,00 schimbă semnificativ perspectiva tehnică. Ministrul de finanțe Katsuya Iba a declarat deja că guvernul este pregătit să ia „măsuri decisive”, însă piața s-a obișnuit cu astfel de avertismente după intervențiile valutare de mare amploare din aprilie și mai. Experiența istorică arată că, chiar și o intervenție substanțială are doar un efect temporar, fiind extrem de dificil de inversat tendința de ansamblu atât timp cât rata de politică monetară a Federal Reserve rămâne cu 275 de puncte de bază peste cea a Japoniei.

Pozițiile nete short pe yen s-au redus ușor la -9,5 miliarde £, însă poziționarea de piață rămâne ferm bearish, în timp ce valoarea justă estimată continuă să crească rapid.

Următorul nivel major de rezistență este 164,50, care corespunde maximului din noiembrie 1986. Practic nu există niveluri istorice de rezistență semnificative între prețurile actuale și acest nivel, ceea ce lasă deschisă calea tehnică pentru noi aprecieri. În absența unei intervenții oficiale, este probabil ca yenul să testeze zona de 164,50 în următoarea una-două săptămâni. Dacă are loc o intervenție, este posibilă o corecție către intervalul 160,00–161,00, deși vânzătorii de yeni vor considera probabil astfel de scăderi drept oportunități de cumpărare.

Atât timp cât Federal Reserve nu începe un ciclu agresiv de reduceri de dobândă, iar tensiunile din Orientul Mijlociu rămân ridicate, presiunea fundamentală asupra yenului este probabil să persiste. O inversare a tendinței actuale ar necesita o schimbare majoră a mediului macroeconomic — fie o scădere accentuată a prețului petrolului, fie o recesiune în SUA.