FX.co ★ EUR/USD: Ce ar putea susține euro?

Indicele Composite PMI din zona euro a scăzut la 51,9 în octombrie de la 53,1 în luna precedentă, atingând cel mai redus nivel din ultimele patru luni. Indicele Manufacturing PMI a coborât la 52,4 de la 52,9, în timp ce Services PMI a scăzut la 51,7 de la 53,0. Formal, economia zonei euro continuă să se extindă, însă ritmul de creștere încetinește, ambele sectoare slăbind în tandem. Cererea se temperează, iar prudența mediului de afaceri devine tot mai vizibilă. Pentru BCE, acest lucru semnalează că politica sa hawkish începe să afecteze activitatea economică reală, chiar dacă banca centrală preferă în continuare să își concentreze atenția asupra inflației.

Indicele ZEW Economic Sentiment al Germaniei a scăzut la 28,1 în octombrie de la 34,7 în septembrie, marcând prima deteriorare din ultimele șase luni. Analiștii anticipau un declin mai moderat, până la 30. Consumul privat și investițiile rămân slabe, în timp ce evaluările privind situația curentă s-au îmbunătățit: indicatorul a urcat de la -47,1 la -35,9, depășind prognozele. Această divergență sugerează că, deși economia Germaniei pare încă relativ solidă în prezent, perspectivele devin tot mai îngrijorătoare. Așteptările pentru zona euro per ansamblu s-au deteriorat, de asemenea, indicatorul coborând cu 7,3 puncte, la 18,5.

Datele BCE publicate pe 20 octombrie au arătat că excedentul de cont curent al zonei euro s-a situat la doar 9 miliarde € în august, față de 27 miliarde € în luna precedentă. Scăderea de 18 miliarde € într-o singură lună a fost abruptă și semnificativă. Ea a fost determinată în principal de reducerea excedentului comercial de bunuri, o consecință directă a șocului energetic. Europa plătește mai mult pentru importurile de energie, iar acest lucru se reflectă în balanța comercială.

Pentru euro, acesta este un factor structural negativ, deoarece contul curent este unul dintre principalii determinanți fundamentali ai monedei. Slăbirea lui înseamnă că intrările de capital în zona euro scad, în timp ce ieșirile cresc. Șocul energetic nu mai este doar un factor de preț; el se transformă într-o lovitură structurală la adresa balanței de plăți.

Ședința BCE va avea loc pe 29 octombrie, la doar șapte săptămâni după majorarea din septembrie a ratei la 2,50%. Consensul este aproape unanim: ratele vor rămâne neschimbate. Există motive solide pentru o pauză în octombrie, printre care absența efectelor de runda a doua, înăsprirea condițiilor financiare din cauza ratelor de piață și a spread-urilor de credit, precum și scăderea piețelor de acțiuni.

Lagarde va folosi probabil conferința de presă pentru a semnala posibilitatea unei majorări a ratei în decembrie, cu excepția cazului în care apar evoluții „în mod deosebit favorabile” în dinamica prețurilor. Are un argument care să-i susțină această poziție: șocul energetic este „prea mare și persistent pentru a putea fi ignorat de politica monetară”. Totuși, piețele au inclus deja în prețuri o majorare în decembrie. Asta înseamnă că, dacă BCE chiar va crește ratele, măsura nu va fi o surpriză și este deja parțial reflectată în cursul de schimb al euro. Dacă niciuna dintre băncile centrale nu va acționa în octombrie, diferențialul de dobândă dintre Fed și BCE va rămâne neschimbat, ceea ce sugerează că mișcări de preț semnificative sunt puțin probabile, ca să nu mai vorbim de o inversare a trendului pe termen lung.

Între timp, situația gazelor a devenit critică. Luni, contractele futures TTF cu livrare în noiembrie au urcat la cel mai ridicat nivel de după decembrie 2022. Potrivit Gas Infrastructure Europe, depozitele de gaze ale UE sunt pline în proporție de 74,6%, comparativ cu media pe cinci ani de 89,5% pentru această perioadă a anului. În Germania, nivelul de umplere este de doar 61,5%, față de o medie de 88,3%. Aceasta reprezintă o amenințare directă pentru activitatea industrială germană, care s-ar putea tempera în timpul iernii pe fondul unui deficit fizic de energie.

Pentru euro, acesta este un factor direct negativ. Prețurile ridicate la energie apasă asupra veniturilor reale, intensifică presiunile inflaționiste și obligă BCE să mențină o poziție de politică monetară restrictivă, chiar cu prețul unei încetiniri a creșterii economice.

Poziția netă short pe euro s-a redus ușor în cursul săptămânii de raportare, la -18,8 miliarde €. Prețul estimat și-a pierdut din avânt, dar rămâne sub media sa pe termen lung.

Euro nu a reușit să profite de pauza din sentimentul pozitiv față de dolarul american și să dezvolte o mișcare corectivă susținută. Se estimează că maximul local la 1,1270 nu va fi depășit și că EUR/USD își va relua scăderea către 1,1066.